01 iulie 2022
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

Dragoste fulgerătoare, dar trainică şi durabilă - 68 de ani împreună

2 august 2016 р. | Categorie: Noutăţi

Regina Ana va fi înmormântată în Pronaosul Noii Catedrale Arhiepiscopale de la Curtea de Argeș

 Majestatea Sa Regina Ana a României, soţia Regelui Mihai I al României, a încetat din viaţă luni, la vârsta de 92 de ani, la Spitalul din Morges,  Elveţia. La căpătâiul Reginei au stat, până în ultima clipă, Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu, Principesa Elena, Principesa Sofia şi Principesa Maria. Majestatea Sa Regele Mihai a venit la spital, alături de Regină, în fiecare zi din ultima săptămână. Cu o zi înainte, Regina Ana a primit ultimele sacramente de la părintele titular al Parohiei Catolice din oraşul Morges.

Conform  tradiţiei Funeraliilor Regale, corpul neînsufleţit al Reginei Ana va fi depus pentru o zi, marţi 9 august, după ce va fi adus în Ţară la Aeroportul Otopeni, în Holul de Onoare al Castelului Peleş, unde miercuri sunt așteptate oficialități pentru a transmite condoleanțe, iar în cursul serii va fi transportat  la Sala Tronului din Palatul Regal de pe Calea Victoriei din Bucureşti. Ceremonia va avea caracter privat. Publicul și presa nu vor avea acces. Sâmbătă, 13 august, la ora 10,55, sicriul cu corpul neînsuflețit al Reginei Ana va fi așezat pe un catafalc în Piața Palatului Regal, unde va avea loc o ceremonie religioasă. Accesul publicului în Piața Palatului este liber, în zonele special amenajate pentru participanți. La ora 11,30, sicriul va fi așezat în mașina mortuară, apoi, cortegiul funerar va continua traseul către Curtea de Argeș. Sâmbătă, 13 august 2016, la ora 15,00, va avea loc slujba de înmormântare a Reginei Ana în Pronaosul Noii Catedrale Arhiepiscopale de la Curtea de Argeș.

Vă amintim că ultimele Funeralii Regale din Ţară au avut loc la 24 iulie 1938, când Regina Maria a fost condusă pe ultimul drum. La dorinţa Majestăţii Sale Regelui Mihai I, funeraliile Reginei Ana vor respecta tradiţia înaintaşelor Majestăţii Sale. Familia Regală anunţă mare doliu pentru primele 7 zile de la înmormântare şi doliu timp de 40 de zile.

Dragoste fulgerătoare, dar trainică şi durabilă – 68 de ani împreună

La 10 iunie curent s-au împlinit 68 de ani de la căsătoria Regelui Mihai cu Regina Ana, considerat cel mai longeviv cuplu regal din istoria României. De altfel, la 10 iunie 2008, la Bucureşti şi la Castelul Peleş, a fost sărbătorită nunta de diamant a Regelui Mihai I şi a Reginei Ana, la 60 de ani de la căsătorie, fiind primul jubileu regal desfăşurat cu invitaţi din străinătate, printre care s-au numărat regina Sofia a Spaniei, regele Constantin al II-lea al Greciei, principele Alexandru al II-lea al Serbiei şi numeroşi oficiali români şi străini. Iar la 10 iunie 2013, Regele Mihai I şi Regina Ana au celebrat, într-un cadru privat, nunta de safir, respectiv 65 de ani de căsătorie. 

Şi-au unit destinele la 10 iunie 1948, la Atena. Regele Mihai s-a căsătorit cu principesa Ana de Bourbon-Parma, chiar dacă Papa a refuzat să le acorde binecuvântarea, dragostea lor fiind una fulgerătoare, dar durabilă, trăinicia sentimentelor verificându-se în încercările anilor de exil şi un mariaj de aproape şapte decenii. În noiembrie 1947, tânărul rege Mihai, care avea doar 26 de ani, a participat, la Londra, la nunta principesei Elizabeth a II-a a Marii Britanii (actuala regină) cu principele Philip, duce de Edinburgh. Tot atunci, la Londra se afla şi principesa Ana de Bourbon-Parma, fiica de 24 de ani a prinţului René de Bourbon-Parma şi a prinţesei Margaret a Danemarcei. Întâlnirea s-a produs la un dineu oferit de vărul prinţesei, Jean de Luxemburg, iar momentul a fost relatat ulterior de Regina Ana în volumul autobiografic „Un război, un exil, o viaţă“: „Printre invitaţi, Regina Elena a României şi, alături de ea, un tânăr înalt şi frumos, în uniforma aviaţiei române. Era el! Într-o clipă, văzând uniforma, toate amintirile de război mi s-au aglomerat în minte şi, după ce i-am fost prezentată, în loc să fac reverenţa în faţa lui, cum ar fi trebuit, am luat poziţie de drepţi, lovind cu străşnicie călcâiele, ca un soldat. Vă imaginaţi rezultatul, eu fiind îmbrăcată în rochie şi cu capul descoperit! M-am simţit atât de umilită de mine însămi, încât am ieşit imediat“, a povestit regina. Principesa Ana de Bourbon-Parma, al cărei nume întreg este Anne Antoinette Françoise Charlotte Zita Marquerite, s-a născut şi a copilărit în Franţa, iar după izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial s-a mutat la New York, unde a urmat o şcoală de artă şi a lucrat în paralel ca vânzătoare de panglici şi flori artificiale la magazinul Macy’s. S-a înrolat în timpul războiului ca voluntar în armata franceză, unde a fost şofer de ambulanţă şi curier, participând şi la operaţiuni militare din Algeria, Maroc, Italia, Luxembrug şi Germania, fiind decorată cu „Crucea de război“.

A doua zi după întâlnire, cei doi tineri au mers împreună la cinema, apoi la teatru, iar peste o săptămână, Regele Mihai i-a cerut mâna Principesei Ana de Bourbon-Parma la Lausanne, în Elveţia. „ …el a ales momentul de a-mi cere mâna într-un mod original. Eram la volan, aşa că ne-am adresat cuvinte care ne promiteau unul altuia fără să ne privim în faţă, doar drumul şerpuitor din faţa noastră. Toată viaţa noastră, asta am făcut: umăr la umăr, ne-am ajutat unul pe altul şi am fost complici, fără să ne uităm unul la altul, ci privind amândoi, cu o singură fiinţă, drumul şerpuitor din faţa noastră“, scrie regina în acelaşi volum. Spre deosebire de alte căsătorii regale ce s-au destrămat, mariajul s-a dovedit unul trainic, graţie sentimentelor puternice ale celor doi, care au rezistat încercărilor din exil.

 Căsătoria lor însă a întâmpinat opoziţia Papei care nu vroia să accepte uniunea unei prinţese catolice cu un ortodox. Suveranul Pontif a condiţionat binecuvântarea de angajamentul Regelui Mihai de a-şi boteza copiii în religia catolică şi nu în cea ortodoxă, lucru refuzat de Mihai. 

De altfel, Regele Mihai abdicase şi se afla în exil,  nici o ţară nu a dorit să se implice în organizarea nunţii din cauza refuzului Papei de a le da binecuvântarea. Cel care s-a oferit să organizeze nunta a fost regele Paul şi regina Frederika ai Greciei. Din cauza Papei, nunta a avut loc în Grecia. Evenimentul nu a avut fastul şi popularitatea nunţilor regale precedente din România, dar a fost o ceremonie care a atras atenţia întregii Europe.

 Viaţa  în exil

 Luna de miere Regele Mihai şi Regina Ana şi-au petrecut-o la reşedinţa de vară a regelui Pavlov, la 90 de kilometri de Atena, iar până la sfârşitul anului 1948, tinerii căsătoriţi au locuit la Vila Sparta de lângă Florenţa, Italia, locuinţa reginei-mamă Elena, apoi în Marea Britanie, unde Regele si Regina au înfiinţat o fermă de păsări şi gâşte şi au construit un mic atelier de tâmplărie. Din 1956 s-au mutat în Elveţia, unde se află, şi în prezent, reşedinţa familiei. În perioada exilului, trecerea de la statutul de rege la cea de om obişnuit nu a fost una simplă pentru Mihai. A muncit ca pilot, fermier, antreprenor sau broker, pentru a asigura existenţa familiei, una destul de numeroasă, căci s-au născut apoi cele cinci fete. În 1966, la 18 ani de la nunta din Grecia, Regele Mihai I şi Regina Ana au făcut şi o cununie religioasă catolică, în Biserica St. Charles din Monte Carlo. 

Diana TOMA

Foto din arhiva Casei Regale