COMORI NAŢIONALE – LA ŞEZĂTOAREA LITERARĂ ÎN MARAMUREŞUL ISTORIC

Primăvara e un început, o trezire de speranţe şi idealuri, când sufletul ne cântă, de aceea privim la viaţă mai filosofic, primind-o în suflet cu azurul seninului în crini dalbi ai deşteptării şi învierii, nu aşa cum este ea –  cu furtuni dezlănţuite, ci pe o notă majoră, cu visul înaripat planând spre piscul împlinirilor. Într-o o astfel de împlinire a sufletului, graţie dnei Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, noi, o mână de intelectuali români  din Bucovina istorică, ne-am regăsit,  într-o oază a comorilor naţionale, cu fraţii  de acelaşi sânge dacic din Maramureşul istoric, la Şezătoarea literară, organizată la 25 martie curent de Euroclubul de pe lângă Şcoala de Cultură Generală din Apşa de Mijloc, prin osârdia  preşedintei Anuţa Dan, cu sprijinul Consulatului General al României la Cernăuţi, în parteneriat cu Asociaţia Convergenţe Europene.

Punând suflet în organizarea excepţionalului eveniment, precum în tot ceea ce face pentru perpetuarea valorilor identitare, ca elevii, membrii Euroclubului, să ştie de unde le cresc rădăcinile,  profesoara Anuţa Dan  seamănă în brazda primăverii bobul înţelepciunii, ca tinerele vlăstare de viţă românească să dea rod în pământul străbun românesc. Or, a ales nu întâmplător luna Martie pentru organizarea şezătorii culturale, deoarece  are mai multe semnificaţii -  e luna  Mărţişorului, în martie 1866 geniul poeziei noastre, Mihai Eminescu, a debutat cu prima sa poezie, „De-aş avea”, tot în această lună s-au aprins, pe bolta literaturii române şi ucrainene, stelele vieţii celor doi mari scriitori – Ion Creangă şi Taras Şevcenko. Evocând tradiţia Mărţişorului, unele momente de anvergură din viaţa şi activitatea respectivilor genii ale celor două popoare, dna Ancuţa Dan a conştientizat că „prin faptele şi sprijinul Excelenţei Sale România are grijă de noi, românii din Transcarpatia şi cei din Bucovina”, iar sărbătoarea patrimoniului cultural al românilor din Maramureşul istoric, având ca repere marele personalităţi, nu întâmplător a fost organizată în această lună: „Primăvara, acest anotimp frumos, ne aduce bucuria renaşterii, trezirii la viaţă”. Ar fi bine ca după ierni de hibernare să le trezească conştiinţa deşteptării naţionale şi  unor români,  lideri de societăţi, pentru a nu-şi înstrăina copiii, nepoţii de Limbă, de Neam.  

Am rămas copleşiţi câtă măiestrie, talent şi suflet au pus elevii clasei a 4-a, împreună cu învăţătoarea Mariana Guzova, în sceneta  „Pupăza din tei” din năzdrăvăniile marelui povestitor din Humuleşti, Ion Creangă –  „Amintiri din copilărie”. În deosebi ne-a fascinat personajul lui Nică a lui Ştefan a Petrei care a hotărât să-i facă de petrecanie pupezei, acestui ceasornic al satului, din cauza căruia mama îl scula cu noaptea în cap şi îl punea la treabă. Revelatoare au fost şi celelalte evoluări ale membrilor Euroclubului,interpretarea cântecelor, declamarea în română şi ucraineană a versurilor, poemelor cobzarului T. Şevcenko, dna Anuţa Dan aducându-i sincere mulţumiri Excelenţei sale Eleonora Moldovan pentru sprijin şi susţinere în realizarea proiectului, care va avea continuitate în fiecare lună.

În virtutea specificării importanţei valorilor ziditoare de poduri culturale ce unesc poporul român şi ucrainean prin Eminescu şi Şevcenko, dna Eleonora Moldovan a prezentat cele două cărţi  – opera lui M. Eminescu (traducere),  editată de comunitatea ucrainenilor din România, şi a lui T. Şevcenko (tradusă de membrii Catedrei de Filologie Română şi Clasică a Universităţii din Cernăuţi), adresând cuvinte de laudă tuturor membrilor  Euroclubului, preşedintei Anuţa Dan, pedagogilor, directoarei Elena Shovac, tuturor acelor „care contribuie ca frumuseţea cuvântului  matern să fie păstrată la Şcoala Medie din Apşa de Mijloc, să fie consolidată în spiritul înaintaşilor”,  Excelenţa Sa constatând, nu fără emoţii,  că „tinerii, copiii, sunt acei care ne îndeamnă să venim aici cu sufletul deschis, cu inima curată. Euroclubul are activitate foarte actuală, cu perspectivă promiţătoare promovează valorile identitare într-o formă europeană”.

În unison cu viziunea Excelenţei Sale, dna Lora Bostan, conferențiar universitar, doctor în filologie, a relevat că şezătorile literare, organizate de membrii Euroclubului, sunt adevărate comori, iar piscurile unui popor sunt scriitorii care-l reprezintă – noi îl avem pe genialul Mihai Eminescu şi pe Ion Creangă alături de el, iar ucrainenii – pe Taras  Şevcenko, urmat de ceilalţi printre care şi Lina Kostenko, că omul trebuie să-şi cunoască obiceiurile, tradiţiile, că, prin poveştile şi povestirile sale, prin miracolul copilăriei, Creangă încearcă se educe pentru a ne păstra în memorie momentele din trecut devenite frumoase prin ceaţa amintirilor, prin exemplul frumos şi demn de admiraţie, de urmat al înaintaşilor.

Deşi noua culegere de versuri „Vai, ce mare bogăţie”a poetei şi meşteriţei populare Sofia Roşca a fost lansată în  satul ei de baştină, Marşinţi, raionul Noua Suliţă, tot graţie dnei Consul General Eleonora Moldovan, membra Ansamblului etnofolcloric „Ţărăncuţa”, gătită de sărbătoare în veritabilul şi frumosul costum naţional – cămaşa de peste 100 de ani din lada bunicii şi cătrinţa de peste 80 de ani din zestrea mamei sale – le-a cântat fraţilor maramureşeni despre fineţele Bucovinei, recitindu-le din propriile-i versuri. Prezentă la şezătoare în trei ipostaze – jurnalistă, vicepreşedintă a Ligii Tineretului Român „Junimea” şi interpretă, talentata  Carolina Jitaru, „cu ramuri verzi de busuioc în grai” a dat glas, pe strune de chitară, cunoscutului „Poem Bucovinean”, pe versurile regretatului scriitor şi academician Grigore Bostan, iar Lilia Govornean, metodistă la Institutul Postuniversitar de Perfecţionare a Cadrelor Pedagogice, autor de manuale metodice şcolare, preşedintele Asociaţiei Cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina, referindu-se la vocaţia pedagogilor, care i-a naştere în suflet şi este o chemare de la Dumnezeu, trecută prin prisma talentului, se înscrie în cartea veşniciei, a anunţat la 2 aprilie curent o şedinţă a societăţii pe care o conduce ce urmează să reunească şi Maramureşul istoric, şi Odessa prin filialele, în frunte cu  Anuţa Dan, şi Galina Pelin. „La mulţi ani!” i-au cântat membrii Euroclubului dnei Elvira Chilaru, redactor-şef al redacţiei în limba română din cadrul TV Transcarpatia, care de 38 de ani, prin cuvânt şi imagini, seamănă şi creşte în rândurile românilor din stânga Tisei bobul dragostei de Grai şi Neam, iar Consulul General, i-a urat ani rodnici în creaţie din numele guvernului român şi a misiunii diplomatice, dăruindu-i o imprimantă.

Continuându-şi demersul nu doar în calitate de Consul General, ci şi ca doctor în istorie, dna Eleonora Moldovan a ţinut o prelegere ca o întregire a omniprezenţei lui Pintea Viteazul în lupta haiducilor din zona transfrontalieră româno-ucraineană prin monumentul eroului naţional, înălţat în localitatea ucraineană Veliatino din regiunea Transcarpatică, şi a eroului Oleksa Dovbuş, prin descoperirile peşterii din Sighet, ambii apărători ai oropsiţilor, demonstrând astfel tangenţele comune ale popoarelor român şi ucrainean prin personalităţile care au făcut ca aceste legături să  fie durabile, lăsând drept moştenire  lucruri sfinte, fiindcă şi-au adus aportul pentru binele social al poporului, s-au sacrificat în numele libertăţii şi dreptăţii, temă preluată şi de Nuţu Laurenţiu Pop, profesor la Şcoala din Dobric,  culegător de folclor.

Şezătoarea literară ce s-a desfăşurat în cadrul Şcolii Medii Apşa de Mijloc, la care au fost prezente aproape toate cadrele didactice de la Şcoala din Dobric, s-a încheiat prin discursul dnei directoare Elena Shovac, care a susţinut-o în toate demersurile pe preşedinta Anuţa Dan şi care a conchis: „Ne străduim să ne facem cinstit datoria de dascăli, să educăm copii în dragoste faţă de obiceiuri şi tradiţii, de înaintaşi, să fie mândri că-s români”.

Felicia NICHITA-TOMA

Fotografii: „Zorile Bucovinei”