„ZORILE BUCOVINEI” – PĂRTAŞ AL DURERILOR, APĂRĂTOR AL IDENTITĂŢII ROMÂNILOR
8 martie 2016 р. | Categorie: Noutăţi
Ziarul „Zorile Bucovinei” şi-a sărbătorit, în mijlocul prietenilor şi cititorilor jubileul de 75 de ani. Nu e o vârstă înaintată pentru o publicaţie ce promovează valorile identitare, perpetuarea graiului, tradiţiilor. Deci, nu intenţionăm să ne retragem la odihna binemeritată, ci ne înarmăm cu răbdare, speranţă şi dârzenie pentru a lupta şi în continuare, căci prea s-au înmulţit conformiştii, prea puţini sinceri patrioţi au rămas. Noi nu pretindem la gloria lor, dar vom sluji şi mai departe neamului prin cuvânt, vom ţine sus stindardul limbii române pentru care muncim, luptăm, trăim...
Am avut, avem şi vom avea o Ţară mare şi sfântă, cu o istorie milenară, aşa cum ne-au cântat, la sărbătoarea ziarului ce s-a desfăşurat în Centrul „Tineretul Bucovinei, cea mai mare sală de spectacole din Cernăuţi, mândrii români, uniţi în Corul „Dragoş Vodă”, dirijat de maestrul Dumitru Caulea, care ne sunt fraţi de idealuri şi prieteni apropiaţi ai „Zorilor Bucovinei”, şi care, prin înălţătoarele imnuri Patriei şi Neamului, au aprins zorile excepţionalului spectacol din 5 martie curent, dedicat jubileului de 75 de ani al ziarului „Zorile Bucovinei”. Tot aşa cum avem o ţară, aici, la noi în Bucovina, avem un ziar, cu o istorie mult mai mică, de doar şapte decenii şi jumătate, dar care a rezistat în timpuri tragice, rezistă şi acum când nu e deloc uşor să ne apărăm graiul, să ne păstrăm demnitatea de român. Suntem siguri că „Zorile Bucovinei” va dăinui şi în viitor. Căci, noi, cei câţiva jurnalişti, colaboratori – Nicolae Toma, Maria Toacă, Diana Toma, Daniel Zegrea, Vera Pelehataia, Aurica Carauşu, Oksana Tovarovska, Felicia Nichita-Toma, care îi menţinem viaţa, nu vom lăsa să se stingă aceste Zori – ziarul care a fost martor al tuturor suferinţelor românilor din perioada sovietică, iar în ultimele două decenii – părtaş al durerilor, apărător al identităţii românilor.
Avem o ţară mândră care, ca o mamă dreaptă, nu ne lasă să ne pierdem nădejdea, ne ajută, ne susţine. În pofida greutăţilor materiale, edităm ziarul şi am pregătit această sărbătoare nu doar pentru noi, ci şi pentru devotaţii noştri cititori, care ne susţin cel mai mult prin abonarea ziarului, care, după cum ne mărturisesc în mesajele de felicitare, ne aşteaptă cu nerăbdare, de două ori pe săptămână, să le intrăm în case cu veşti bune. Le mulţumim din suflet pentru susţinere, căci ne este de mare folos, ne luminează drumul înainte, după cum ne-au cântat şi maeştrii Corului „Dragoş Vodă” („Drum bun”, „Treceţi batalioane”). Aducem mulţumiri Patriei istorice, Consulatului General al României la Cernăuţi şi lui Dumnezeu pentru toate darurile ce s-au revărsat peste noi în ultimii ani.
Dând citire mesajului de felicitare al Secretarului
de stat, dl Petre Guran, mulţumiri aparte, după ce a propus să se păstreze
un minut de reculegere în memoria colegilor
care astăzi nu mai sunt printre noi, ci au plecat în veşnicie, bucovinenilor, care şi-au pierdut viaţa în luptele din Donbas, a adresat redactorul-şef Nicolae Toma Guvernului României, care,
prin intermediul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de
Pretutindeni, ani la rând sprijină financiar tipărirea ziarului, altfel n-am fi
putut exista. Acest ajutor ne-a sosit în cele mai grele momente, când ziarul
n-avea nici un sprijin financiar. Suntem convinşi că şi în continuare Patria
istorică va continua să ne sprijine, astfel demonstrând că Ţara nu-şi uită
conaţionalii de peste hotare.
„Mulţumim
din suflet pentru susţinere şi ajutor Ţării şi Consulatului General al României
la Cernăuţi, îndeosebi Consulului General, dnei Eleonora Moldovan, care
întotdeauna ne-a sprijinit şi e mereu alături de noi, susţine toate societăţile
naţional-culturale din ţinut. Ne bucurăm că astăzi îi avem alături de noi pe
toţi reprezentanţii misiunii diplomatice române – Excelenţa Sa dna Eleonora
Moldovan, consulul Aurelian Rugină, dl
ministru consilier Ionel Ivan cu soţia Mioara, consulii Edmond Neagoe cu soţia
Carmen, Lucian Indreiu cu soţia Alexandra. De altfel, aniversarea „Zorilor Bucovinei”
nu este doar sărbătoarea noastră, ci a tuturor românilor care au rezistat în
timp, au ajuns împreună cu noi la această dată jubiliară”, a specificat Nicolae Toma.
Dulcea Bucovină eminesciană,
vesela grădină a lui Alecsandri, icoana lui Ştefan cel Mare spre cer, a prins
viaţă la jubileul ziarului „Zorile Bucovinei” prin vocea veşnicului tânăr şi ferice cântăreţ al vetrei
străbune, domnul Gică Puiu, care a dat glas piesei „Ţara Fagilor”, în care cresc
şi înfloresc mândre mlădiţe cu rădăcini adânci în moşia lui Ştefan - tinerele talente din formaţia vocală folclorică „Perla”, condusă de Iurie Levcic,
preşedintele Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi promovarea
Culturii Româneşti Cernăuţi, care au sosit la sărbătoarea noastră cu o frumoasă
surpriză, peste aşteptările noastre, intonând câteva piese patriotice. Cu alese
felicitări şi aprecieri a fost prezentă Svetlana
Ursu, directorul Şcolii de artă şi civilizaţie românească, vicepreşedintele
Centrului Gheorghe Stratulat, care ne-a cântat cu „Dor din Bucovina”.
Ne-au fremătat sufletele de dor, când i-am ascultat măiastra-i voce, romanţele, cântecele lirice.
Le ducem dorul, căci rar apare
în faţa spectatorilor ca să ne încânte cu vocea-i fermecătoare înzestrata interpretă de muzică populară
Maria Dovghei, originară din leagănul de talente de la Voloca, absolventă a
Conservatorului din Chişinău, profesoară la Liceul de Arte „Isidor Vorobchievici”
din Cernăuţi. A venit cu dragă inimă cu un cadou muzical, împreună cu tinerii
instrumentişti ai Ansamblului de muzică populară „Dor bucovinean”, studenţi ai
respectivei instituţii, conducător
artistic dl profesor Ilie Ganuşciac.
Clipe revelatoare ne-a adus o doamnă împlinită atât în muzică, cât şi în
profesie, care nu se teme să creadă în fericire, să-şi mărturisească
sentimentele – Carolina Jitaru,
talentata noastră colegă de la Radio „Ucraina Internaţional”.
Prietenii noştri fideli au fost şi rămân factorii poştali din ţinut. În scenă au fost invitate şefele oficiilor poştale din regiune, care au cel mai mare număr de abonaţi la „Zorile Bucovinei”, redactorul-şef mulţumindu-le şi înmânându-le Diplome de Excelenţă – Boian (şefă Veronica Luciac), Crasna (şefă Oxana Nichiforescu), Voloca (şefă Silvia Penteleiciuc), Mahala (şefă Maria Garabagiu), Tărăsăuţi (şefă Svetlana Roman), Buda Mare (şefă Maria Bilea), Stăneşti (şefă Maria Crainiciuc), Sinăuţi (şefă Otilia Zegrea), Cupca (şefă Eugenia Lazurca), Târnauca (şefă Aurica Pupăză), Mogoşeşti (şefă Elena Calamanciuc), Ropcea (şefă Tatiana Matiaş), Pătrăuţii de Sus (şefă Olga Gâţu), Pătrăuţii de Jos (şefă Nicoleta Nioca), Ciudei (şefă Valentina Opaeţ), Oprişeni (şefă Elena Gaisiuc), Tereblecea (şefă Cristina Garaşciuc, Ostriţa (şefă Eugenia Bodnaraş).
Îi aşteptăm cu drag materiale
ce ne le trimite prin poştă, dar şi mai mult ne bucurăm când ne deschide uşa la
redacţie, când o vedem intrând sprintenă la „Zorile Bucovinei”. Distinsa doamnă Eleonora, care a preluat
de la regretatul ei soţ, Vasile Bizovi, sufletul luptător şi firul
prieteniei cu ziarul nostru, ne-a sosit, alături de vrednicul român, primarul Gheorghe Demenciuc, cu eleganta directoare
Svetlana Hauca, cu vesel alai, cu tot ce are mai bun şi mai încântător
Boianul. Vatra străbună a lui Ion Neculce ne-a adus cântec dulce prin vocea Silvicăi Fedoreac – o tânără speranţă,
căreia îi dă aripi de zbor în arta frumosului talentata ei îndrumătoare, profesoara Georgeta Niscoromnâi,
surpriza venindu-ne şi din partea Mărioarei Basaraba, conducătoarea
artistică a ansamblului coregrafic „Mioriţa” – un colectiv autentic, în care
vibrează sufletul românesc al Boianului.
Cu diplome de Excelenţă au fost menţionaţi cei mai activi corespondenţi netitulari: Eleonora Bizovi, s.Boian, Nicolae Mintencu, s.Voloca, Elena Fedoreac, s. Budeneţ, Zinaida Smochină-Rotaru, Costiceni, Eugenia Cimborovici-Teodoreanu, Herţa, Alexandra Jar, Mihoreni, Ion Bândiu, Mahala, Todor Nicolaevici, Suceveni, Eugenia Bălan-Ciocoboc, Porfir Sanduleac, Mălineşti, Valeria Mihailiuc, Ropcea, Domnica Mihălescu, Ostriţa. Nicolae Toma felicitând-o pe dnaAlexandra Jar, care e cu doi ani mai mare decât „Zorile Bucovinei”, i-a urat sănătate, să ne întâlnim, tineri şi frumoşi, la jubileul de 100 de ani al ziarului şi al harnicei noastre corespondente voluntare. Tuturor corespondenților voluntari le-a mulţumim pentru devotamentul de zeci de ani faţă de ziarul nostru, dorindu-le în continuare sănătate şi peniţă ascuţită.
Fiică a trei mame –
Basarabia, Ţinutul Herţei şi Bucovina, ba patru – şi România, ne farmecă şi ne
înduioşează cu doru-i de baştină. Prietena devotată a „Zorilor Bucovinei”, talentata poetă şi compozitoare,
binecunoscuta şi îndrăgita interpretă a propriilor creaţii, Eugenia
Cimborovici-Teodoreanu, ne-a adus primăvara, cu optimismul tineresc, cu
vocea-i dulce şi dragostea-i de viaţă. A sosit din
Sighişoara împreună cu soţul Alexandru
Teodoreanu, membru al Asociaţiei „Stindard” din Bucureşti, un fidel prieten
al românilor bucovineni şi herţeni, înstrăinaţi de Ţară.
Coborâtori din
raiul muzicii, de pe plaiurile lui Ştefan Vodă – comuna Voloca pe Derelui,
vatră de vrednici români, care ştiu rostul la muncă, ştiu să doinească şi să
învârte horele cu foc, ne-au sosit muzicanţii
vestitei orchestre „Trandafir” din Voloca, conduşi de maestrul Ioan Bodnar,
membrii Ansamblului de dans „Mărţişor”, în frunte cu Ion Cogan, interpreţii
Violeta Lupaşcu, Ion Semeniuc, Patricia Hâncu, Ion Dicusar, în frunte cu îndrăgitul
rapsod Nicolae Mintencu, sufletul tuturor manifestărilor culturale,
Învăţător Emerit al Ucrainei, laureat al numeroaselor concursuri şi festivaluri
naţionale şi internaţionale de muzică populară, unul dintre cei mai iubiţi
interpreţi şi harnici corespondenţi netitulari ai „Zorilor Bucovinei”. Un şirag
de piatră rară din comoara cântecului, ne-a dăruit cunoscutul cântăreţ Vladimir Stratulat din Tereblecea, piesele
căruia răsună nu numai în Cernăuţi, ci şi la Radio Iaşi, şi la TVR „Etno” din
Bucureşti.
De la Vinnyţa a sosit împreună cu soţia Diana fidelul nostru cititor
Oleksandr Pugacenko, care, graţie „Zorilor Bucovinei” a învăţat
româna. E un exemplu chiar şi pentru unii români din ţinut, care îşi
înstrăinează copiii de limba maternă.
Această privighetoare a cântecului românesc este unică
prin voce, port, mesajul transmis ascultătorilor. Prietena noastră, Victoria Costinean, Lucrător emerit al
culturii din Ucraina, laureată a premiului „Etnos”, a venit la sărbătoarea ziarului cu două
piese interpretate şi de alţi cântăreţi, însă de la ea şi-au luat zborul -
„Crenguţă verde de brad” şi „Bucovină
ce-ai păţit” – un cântec drag, la care ţine ca şi la copiii săi. A fost prima interpretă a cântecelor de înstrăinare, pentru 
care i s-a decernat
premiul „Etnos”. Versurile cântecului „Bucovină ce-ai păţit” au fost scrise de
soţul ei, Ştefan Costinean, iar muzica de Victoria. Acest cântec răsună în
documentarul „Frontiere” al lui Vlad Druc, filmat în 1991. L-a cântat cu copiii
săi. De la poale de Carpaţi, din Crasna poetului martir Ilie Motrescu,
înzestrat ziarist, care a activat la „Zorile Bucovinei”, însă zborul i-a fost
frânt de iscoadele sovietice, au venit cu o surpriză bravii românaşi de la Gimnaziul local.
De strajă la hotarele credinţei străbune,
dragostei de cele sfinte ale neamului, stau preoţii bisericilor noastre, care
urmează să îndeplinească porunca Voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt – „să
stea strajă la hotare, 
să păzească acest pământ”. Preoţii din protopopiatul raionului Storojineţ, în frunte cu
protopopul Vasile Covalciuc, „tuturor
le-a dat de veste că Ştefan Vodă al Moldovei, Ştefan Vodă mai trăieşte”, că „toţi
copiii României sunt din neamul lui Traian şi în fiecare suflet se mai naşte un
Ştefan”. La vârsta sa fragedă Mina
Covalciuc ştie ce înseamnă iubire de Grai, de credinţa strămoşească. Aceste sfinte idealuri îi sunt împărtăşite
cu dragoste de cele sfinte ale Neamului de evlavioşii săi părinţi –
preacuviosul părinte Vasile Covalciuc, protopop de Storojineţ, şi tandra sa
soţie, preoteasa Maria, care îi educă în acest spirit Dumnezeiesc pe toţi cei
cinci feciori. Am auzit cum tânărului îi vibrează în voce dragostea de
limbă şi neam, interpretând imnul limbii române - „Pentru
ea”. Aproape de inimile noastre, de pe moşia lui Ştefan cel Mare, de la
Mahala a venit să ne bucure cu un dar de suflet şefa Casei de Cultură, 
tânăra, simpatica şi talentata Lenuţa Petriuc, să ne spună că toată lumea
are-un neam, dar al nostru se trage din viţa lui Ştefan, Decebal şi Traian. Îşi
mângâie singurătatea cu rugăciuni la Maica Preacurata, cu poezia şi cântecul. Gheorghina Pascal din Ropcea e una din cele mai devotate cititoare, dar şi
înzestrate cu har artistic. Special pentru jubileul nostru,
doamna Gheorghina ne-a pregătit cadou o doină – „Sărmana inima mea...”. De la Dorohoi, plai
înfrăţit cu Herţa, a venit acasă, la Ropcea, cu un cadou muzical doamna Gheorghina Guşulei.
A fost frumoasa lucrare a lui Dumnezeu ca maestrul Dumitru Caulea, fiul
unui talentat părinte, cu mare dragoste de cântec, să se întoarcă de la
Bucureşti la Cernăuţi, la izvoarele de acasă. A revenit la baştină nu ca un fiu
rătăcitor, ci îmbogăţit cu experienţă artistică, înaripat de vise. Maestro ne-a
mărturisit însuşi dorul ce la adus acasă prin cântecul „Casa părintească”.
Nu ne-au doborât furtunile,
deoarece românul este optimist din fire – la un colţ de masă plânge, la alt
colţ de masă râde. Cântecele istorice „ne-aduc aminte”, iar cele vesele ne
ajută să păşim cu fruntea sus înainte. Cu aplauze fierbinţi au fost susţinute
de publicul distinct cele mai înzestrate
fete din Bucovina, îndrumate de Luminiţa Demeanic şi distrate de iubirea
unui pui de ciocârlie – Gică Puiu, l-au
tot îndemnat – „Iubeşte, Gheorghe, iubeşte”.
Cei mai
rezistenţi admiratori ai cântecului popular românesc, printre care şi Excelenţa
Sa Eleonora Moldovan, consulii Aurelian Rugină, ministrul consilier Ionel Ivan
cu soţia Mioara, consulii Edmond Neagoe şi Lucian Indreiu cu soţiile Carmen şi
Alexandra, au avut parte de un final impresionabil al sărbătorii şi împreună cu Corul „Dragoş Vodă” , dirijat de
Dumitru Caulea, au cântat „Mulţi ani
trăiască!”, „Noi suntem români”, încheind excepţionalul spectacol ce a durat
aproape 6 ore, îmbrăţişaţi cu întreaga sală în Hora Unirii.
Felicia NICHITA-TOMA
Diana TOMA
Fotografii: „Zorile Bucovinei”,
Nicolae Hauca, Vasile Rauţ, Nicolae Paulencu, Vasile Paladean, Stepan Karaciko
P.S. Mulţumim tuturor celor care au fost alături de noi la jubileul de 75 de ani al ziarului „Zorile Bucovinei
