28 martie 2024
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

„ZORILE BUCOVINEI” – PĂRTAŞ AL DURERILOR, APĂRĂTOR AL IDENTITĂŢII ROMÂNILOR

8 martie 2016 р. | Categorie: Noutăţi

Ziarul „Zorile Bucovinei” şi-a sărbătorit, în mijlocul prietenilor şi cititorilor jubileul de 75 de ani. Nu e o vârstă înaintată pentru o publicaţie ce promovează valorile identitare, perpetuarea graiului, tradiţiilor. Deci, nu intenţionăm să ne retragem la odihna binemeritată, ci ne înarmăm cu răbdare, speranţă şi dârzenie pentru a lupta şi în continuare,  căci prea s-au înmulţit conformiştii, prea puţini sinceri patrioţi au rămas. Noi nu pretindem la gloria lor, dar vom sluji şi mai departe neamului prin cuvânt, vom ţine sus stindardul limbii române pentru care muncim, luptăm, trăim...

Am avut, avem şi vom avea o Ţară mare şi sfântă, cu o istorie milenară, aşa cum ne-au cântat, la sărbătoarea ziarului ce s-a desfăşurat în Centrul „Tineretul Bucovinei, cea mai mare sală de spectacole din Cernăuţi,  mândrii români, uniţi în Corul „Dragoş Vodă”, dirijat de maestrul Dumitru Caulea, care ne sunt fraţi de idealuri şi prieteni apropiaţi ai „Zorilor Bucovinei”, şi care, prin înălţătoarele imnuri Patriei şi Neamului, au aprins zorile excepţionalului spectacol din 5 martie curent, dedicat jubileului de 75 de ani al ziarului „Zorile Bucovinei”. Tot aşa cum avem o ţară, aici, la noi în Bucovina, avem un ziar, cu o istorie mult mai mică, de doar şapte decenii şi jumătate, dar care a rezistat în timpuri tragice, rezistă şi acum când nu e deloc uşor să ne apărăm graiul, să ne păstrăm demnitatea de român. Suntem siguri că „Zorile Bucovinei” va dăinui şi în viitor. Căci, noi, cei câţiva jurnalişti, colaboratori – Nicolae Toma, Maria Toacă, Diana Toma, Daniel Zegrea, Vera Pelehataia, Aurica Carauşu, Oksana Tovarovska, Felicia Nichita-Toma, care îi menţinem viaţa, nu vom lăsa să se stingă aceste Zori – ziarul care a fost martor al tuturor suferinţelor românilor din perioada sovietică, iar în ultimele două decenii – părtaş al durerilor, apărător al identităţii românilor.

Avem o ţară mândră care, ca o mamă dreaptă, nu ne lasă să ne pierdem nădejdea, ne ajută, ne susţine. În pofida greutăţilor materiale, edităm ziarul şi am pregătit această sărbătoare nu doar pentru noi, ci şi pentru devotaţii noştri cititori, care ne susţin cel mai mult prin abonarea ziarului, care, după cum ne mărturisesc în mesajele de felicitare, ne aşteaptă cu nerăbdare, de două ori pe săptămână, să le intrăm în case cu veşti bune. Le mulţumim din suflet pentru susţinere, căci ne este de mare folos, ne luminează drumul înainte, după cum ne-au cântat şi maeştrii Corului „Dragoş Vodă” („Drum bun”,  „Treceţi batalioane”). Aducem mulţumiri Patriei istorice, Consulatului General al României la Cernăuţi şi lui Dumnezeu pentru toate darurile ce s-au revărsat peste noi în ultimii ani.

Dând citire mesajului de felicitare al Secretarului de stat, dl Petre Guran, mulţumiri aparte, după ce a propus să se păstreze un minut de reculegere în memoria colegilor  care astăzi nu mai sunt printre noi, ci au plecat în veşnicie,  bucovinenilor, care şi-au pierdut  viaţa în luptele din Donbas,   a adresat redactorul-şef  Nicolae Toma Guvernului României, care, prin intermediul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, ani la rând sprijină financiar tipărirea ziarului, altfel n-am fi putut exista. Acest ajutor ne-a sosit în cele mai grele momente, când ziarul n-avea nici un sprijin financiar. Suntem convinşi că şi în continuare Patria istorică va continua să ne sprijine, astfel demonstrând că Ţara nu-şi uită conaţionalii de peste hotare.

„Mulţumim din suflet pentru susţinere şi ajutor Ţării şi Consulatului General al României la Cernăuţi, îndeosebi Consulului General, dnei Eleonora Moldovan, care întotdeauna ne-a sprijinit şi e mereu alături de noi, susţine toate societăţile naţional-culturale din ţinut. Ne bucurăm că astăzi îi avem alături de noi pe toţi reprezentanţii misiunii diplomatice române – Excelenţa Sa dna Eleonora Moldovan, consulul Aurelian Rugină,  dl ministru consilier Ionel Ivan cu soţia Mioara, consulii Edmond Neagoe cu soţia Carmen, Lucian Indreiu cu soţia Alexandra. De altfel, aniversarea „Zorilor Bucovinei” nu este doar sărbătoarea noastră, ci a tuturor românilor care au rezistat în timp, au ajuns împreună cu noi la această dată jubiliară”, a specificat Nicolae Toma.

Dulcea Bucovină eminesciană, vesela grădină a lui Alecsandri, icoana lui Ştefan cel Mare spre cer, a prins viaţă la jubileul ziarului „Zorile Bucovinei” prin vocea veşnicului tânăr şi ferice cântăreţ al vetrei străbune, domnul Gică Puiu, care a dat glas piesei „Ţara Fagilor”, în care cresc şi înfloresc mândre mlădiţe cu rădăcini adânci în moşia lui Ştefan -  tinerele talente din formaţia vocală folclorică „Perla”, condusă de Iurie Levcic, preşedintele Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi promovarea Culturii Româneşti Cernăuţi, care au sosit la sărbătoarea noastră cu o frumoasă surpriză, peste aşteptările noastre, intonând câteva piese patriotice. Cu alese felicitări şi aprecieri a fost prezentă Svetlana Ursu, directorul Şcolii de artă şi civilizaţie românească, vicepreşedintele Centrului Gheorghe Stratulat, care ne-a cântat  cu „Dor din Bucovina”.

Ne-au fremătat sufletele de dor, când i-am ascultat măiastra-i voce, romanţele, cântecele lirice.

Le ducem dorul, căci rar apare în faţa spectatorilor ca să ne încânte cu vocea-i fermecătoare înzestrata interpretă de muzică populară Maria Dovghei, originară din leagănul de talente de la Voloca, absolventă a Conservatorului din Chişinău, profesoară la Liceul de Arte „Isidor Vorobchievici” din Cernăuţi. A venit cu dragă inimă cu un cadou muzical, împreună cu tinerii instrumentişti ai Ansamblului de muzică populară „Dor bucovinean”, studenţi ai respectivei instituţii, conducător artistic dl profesor  Ilie Ganuşciac. Clipe revelatoare ne-a adus o doamnă împlinită atât în muzică, cât şi în profesie, care nu se teme să creadă în fericire, să-şi mărturisească sentimentele – Carolina Jitaru, talentata noastră colegă de la Radio „Ucraina Internaţional”.

 Prietenii noştri fideli au fost şi rămân factorii poştali din ţinut. În scenă au fost invitate şefele oficiilor poştale din regiune, care au cel mai mare număr de abonaţi la „Zorile Bucovinei”, redactorul-şef mulţumindu-le şi înmânându-le Diplome de Excelenţă –  Boian (şefă Veronica Luciac), Crasna (şefă Oxana Nichiforescu), Voloca (şefă Silvia Penteleiciuc), Mahala (şefă Maria Garabagiu), Tărăsăuţi (şefă Svetlana Roman),  Buda Mare  (şefă Maria Bilea),  Stăneşti (şefă Maria Crainiciuc),  Sinăuţi (şefă Otilia Zegrea),  Cupca (şefă Eugenia Lazurca),  Târnauca (şefă Aurica Pupăză), Mogoşeşti (şefă Elena Calamanciuc),  Ropcea (şefă Tatiana Matiaş),  Pătrăuţii de Sus (şefă Olga Gâţu),  Pătrăuţii de Jos (şefă Nicoleta Nioca), Ciudei (şefă Valentina Opaeţ),  Oprişeni (şefă Elena Gaisiuc),  Tereblecea  (şefă Cristina Garaşciuc, Ostriţa (şefă Eugenia Bodnaraş).

Îi aşteptăm cu drag materiale ce ne le trimite prin poştă, dar şi mai mult ne bucurăm când ne deschide uşa la redacţie, când o vedem intrând sprintenă la „Zorile Bucovinei”. Distinsa doamnă Eleonora, care a preluat de la regretatul ei soţ, Vasile Bizovi, sufletul luptător şi firul prieteniei cu ziarul nostru, ne-a sosit, alături de vrednicul român, primarul Gheorghe Demenciuc, cu eleganta directoare Svetlana Hauca, cu vesel alai, cu tot ce are mai bun şi mai încântător Boianul. Vatra străbună a lui Ion Neculce ne-a adus cântec dulce prin vocea Silvicăi Fedoreac – o tânără speranţă, căreia îi dă aripi de zbor în arta frumosului talentata ei îndrumătoare, profesoara Georgeta Niscoromnâi, surpriza venindu-ne şi din partea  Mărioarei Basaraba, conducătoarea artistică a ansamblului coregrafic „Mioriţa” – un colectiv autentic, în care vibrează sufletul românesc al Boianului.

Cu diplome de Excelenţă au fost menţionaţi cei mai activi corespondenţi netitulari: Eleonora Bizovi, s.Boian, Nicolae Mintencu, s.Voloca, Elena Fedoreac, s. Budeneţ, Zinaida Smochină-Rotaru, Costiceni, Eugenia Cimborovici-Teodoreanu, Herţa, Alexandra Jar, Mihoreni, Ion Bândiu, Mahala, Todor Nicolaevici, Suceveni, Eugenia Bălan-Ciocoboc, Porfir Sanduleac, Mălineşti, Valeria Mihailiuc, Ropcea, Domnica Mihălescu, Ostriţa. Nicolae Toma felicitând-o pe dnaAlexandra Jar, care e cu doi ani mai mare decât „Zorile Bucovinei”, i-a urat sănătate, să ne întâlnim, tineri şi frumoşi, la jubileul de 100 de ani al ziarului şi al harnicei noastre corespondente voluntare. Tuturor corespondenților voluntari le-a mulţumim pentru devotamentul de zeci de ani faţă de ziarul nostru, dorindu-le în continuare sănătate şi peniţă ascuţită.

Fiică a trei mame – Basarabia, Ţinutul Herţei şi Bucovina, ba patru – şi România, ne farmecă şi ne înduioşează cu doru-i de baştină. Prietena devotată a „Zorilor Bucovinei”, talentata poetă şi compozitoare, binecunoscuta şi îndrăgita interpretă a propriilor creaţii, Eugenia Cimborovici-Teodoreanu, ne-a adus primăvara, cu optimismul tineresc, cu vocea-i dulce   şi dragostea-i de viaţă. A sosit din Sighişoara împreună cu soţul Alexandru Teodoreanu, membru al Asociaţiei „Stindard” din Bucureşti, un fidel prieten al românilor bucovineni şi herţeni, înstrăinaţi de Ţară.

Coborâtori din raiul muzicii, de pe plaiurile lui Ştefan Vodă – comuna Voloca pe Derelui, vatră de vrednici români, care ştiu rostul la muncă, ştiu să doinească şi să învârte horele cu foc, ne-au sosit muzicanţii vestitei orchestre „Trandafir” din Voloca, conduşi de maestrul Ioan Bodnar, membrii Ansamblului de dans „Mărţişor”, în frunte cu Ion Cogan, interpreţii Violeta Lupaşcu, Ion Semeniuc, Patricia Hâncu, Ion Dicusar, în frunte cu îndrăgitul rapsod Nicolae Mintencu, sufletul tuturor manifestărilor culturale, Învăţător Emerit al Ucrainei, laureat al numeroaselor concursuri şi festivaluri naţionale şi internaţionale de muzică populară, unul dintre cei mai iubiţi interpreţi şi harnici corespondenţi netitulari ai „Zorilor Bucovinei”. Un şirag de piatră rară din comoara cântecului, ne-a dăruit cunoscutul cântăreţ Vladimir Stratulat din Tereblecea, piesele căruia răsună nu numai în Cernăuţi, ci şi la Radio Iaşi, şi la TVR „Etno” din Bucureşti.

De la Vinnyţa a sosit împreună cu soţia Diana fidelul nostru cititor Oleksandr Pugacenko, care, graţie „Zorilor Bucovinei” a învăţat româna. E un exemplu chiar şi pentru unii români din ţinut, care îşi înstrăinează copiii de limba maternă.

Această privighetoare a cântecului românesc este unică prin voce, port, mesajul transmis ascultătorilor. Prietena noastră, Victoria Costinean, Lucrător emerit al culturii din Ucraina, laureată a premiului „Etnos”, a venit la sărbătoarea ziarului cu două piese interpretate şi de alţi cântăreţi, însă de la ea şi-au luat zborul - „Crenguţă verde de brad” şi  „Bucovină ce-ai păţit” – un cântec drag, la care ţine ca şi la copiii săi. A fost prima interpretă a cântecelor de înstrăinare, pentru care i s-a decernat premiul „Etnos”. Versurile cântecului „Bucovină ce-ai păţit” au fost scrise de soţul ei, Ştefan Costinean, iar muzica de Victoria. Acest cântec răsună în documentarul „Frontiere” al lui Vlad Druc, filmat în 1991. L-a cântat cu copiii săi.  De la poale de Carpaţi, din Crasna poetului martir Ilie Motrescu, înzestrat ziarist, care a activat la „Zorile Bucovinei”, însă zborul i-a fost frânt de iscoadele sovietice, au venit cu o surpriză bravii românaşi de la Gimnaziul local.

De strajă la hotarele credinţei străbune, dragostei de cele sfinte ale neamului, stau preoţii bisericilor noastre, care urmează să îndeplinească porunca Voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt – „să stea strajă la hotare, să păzească acest pământ”. Preoţii din protopopiatul raionului Storojineţ, în frunte cu protopopul Vasile Covalciuc,  „tuturor le-a dat de veste că Ştefan Vodă al Moldovei, Ştefan Vodă mai trăieşte”, că „toţi copiii României sunt din neamul lui Traian şi în fiecare suflet se mai naşte un Ştefan”. La vârsta sa fragedă Mina Covalciuc ştie ce înseamnă iubire de Grai, de credinţa strămoşească. Aceste sfinte idealuri îi sunt împărtăşite cu dragoste de cele sfinte ale Neamului de evlavioşii săi părinţi – preacuviosul părinte Vasile Covalciuc, protopop de Storojineţ, şi tandra sa soţie, preoteasa Maria, care îi educă în acest spirit Dumnezeiesc pe toţi cei cinci feciori. Am auzit cum tânărului îi vibrează în voce dragostea de limbă şi neam, interpretând imnul limbii române -  „Pentru ea”. Aproape de inimile noastre, de pe moşia lui Ştefan cel Mare, de la Mahala a venit să ne bucure cu un dar de suflet şefa Casei de Cultură, tânăra, simpatica şi talentata  Lenuţa Petriuc, să ne spună că toată lumea are-un neam, dar al nostru se trage din viţa lui Ştefan, Decebal şi Traian. Îşi mângâie singurătatea cu rugăciuni la Maica Preacurata, cu poezia şi cântecul. Gheorghina Pascal din Ropcea  e una din cele mai devotate cititoare, dar şi înzestrate cu har artistic. Special pentru jubileul nostru, doamna Gheorghina ne-a pregătit cadou o doină –  „Sărmana inima mea...”. De la Dorohoi, plai înfrăţit cu Herţa, a venit acasă, la Ropcea, cu un cadou muzical doamna Gheorghina Guşulei.

A fost frumoasa lucrare a lui Dumnezeu ca maestrul Dumitru Caulea, fiul unui talentat părinte, cu mare dragoste de cântec, să se întoarcă de la Bucureşti la Cernăuţi, la izvoarele de acasă. A revenit la baştină nu ca un fiu rătăcitor, ci îmbogăţit cu experienţă artistică, înaripat de vise. Maestro ne-a mărturisit însuşi dorul ce la adus acasă prin cântecul „Casa părintească”.

Nu ne-au doborât furtunile, deoarece românul este optimist din fire – la un colţ de masă plânge, la alt colţ de masă râde. Cântecele istorice „ne-aduc aminte”, iar cele vesele ne ajută să păşim cu fruntea sus înainte. Cu aplauze fierbinţi au fost susţinute de publicul distinct cele mai înzestrate fete din Bucovina, îndrumate de Luminiţa Demeanic şi distrate de iubirea unui pui de ciocârlie – Gică Puiu, l-au tot îndemnat – „Iubeşte, Gheorghe, iubeşte”.

 Cei mai rezistenţi admiratori ai cântecului popular românesc, printre care şi Excelenţa Sa Eleonora Moldovan, consulii Aurelian Rugină, ministrul consilier Ionel Ivan cu soţia Mioara, consulii Edmond Neagoe şi Lucian Indreiu cu soţiile Carmen şi Alexandra, au avut parte de un final impresionabil al sărbătorii şi  împreună cu Corul „Dragoş Vodă” , dirijat de Dumitru Caulea, au cântat „Mulţi ani trăiască!”, „Noi suntem români”, încheind excepţionalul spectacol ce a durat aproape 6 ore, îmbrăţişaţi cu întreaga sală în Hora Unirii.

Felicia NICHITA-TOMA

Diana TOMA

Fotografii: „Zorile Bucovinei”,

Nicolae Hauca, Vasile Rauţ, Nicolae Paulencu, Vasile Paladean, Stepan Karaciko

P.S. Mulţumim tuturor celor care au fost alături de noi la jubileul de 75 de ani al ziarului „Zorile Bucovinei