28 iunie 2022
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

LA MĂRŢIŞOR – CU SUFLETUL ÎN SĂRBĂTOARE

29 februarie 2016 р. | Categorie: Noutăţi

Cu rădăcini de veacuri, tocmai de la strămoşii noştri geto-daci, care credeau în puterea lui magică  pentru care Mărţişorul era un fel de talisman, menit să le poarte noroc şi să-i protejeze de rele, oferit la 1 Martie, cu ocazia primei luni a anului, el a rămas un simbol al purităţii sufleteşti, un fulg de iubire, o speranţă ascunsă în tainiţele inimii. Spre regret, astăzi valoarea „Mărţişorului” e apreciată mai mult prin creaţia artistică, se pierd tradiţiile, valori ce ţin de identitatea noastră ce ne determină ca popor şi ne deosebeşte de alte naţiuni ale lumii.

Într-un studiu dedicat „Mărţişorului”, poetul George Coşbuc sensibiliza că „scopul purităţii lui este să-ţi apropii soarele, purtându-i cu tine chipul…să-ţi dea mai întâi frumuseţe, apoi veselie, sănătate, cinste, iubire şi curăţie de suflet, omenie, onestitate corectitudine, bunăvoinţă …”. Deci, cu soarele iubirii în suflet am mers la tradiţionala sărbătoare a primăverii – „Mărţişor”.

Deşi până la I Martie mai erau încă două zile, duminica precedentă, Societatea „Mihai Eminescu”, în persoana preşedintelui Vasile Bâcu, a organizat cea de-a XXI-a ediţie a tradiţionalei sărbători a primăverii –  „Mărţişor”. Ce-i drept, îl marcăm, de obicei, în martie, cu soare şi uneori chiar cu persici înfloriţi. De altfel, chiar dacă primăvara ne aştepta de-acum în prag. anul acesta penultima zi din februarie ne-a adus mai puţin soare şi mai multă răceală,  bucuria şi căldura ne-a îmbrăţişat prin cântecele vesele şi melodioase ai primilor vestitori ai primăverii – membrilor Corului „Dragoş Vodă”, dirijaţi de virtuozul Dumitru Caulea, grupului folcloric „Fetele din Bucovina”, înarmate cu tobă şi vioară, şi celui de bravi bărbaţi ai neamului românesc.

 Evocând istoricul Mărţişorului, sărbătoare cu spirit dacic ce reprezintă obiceiurile românilor legate de primăvară, dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, ne-a îndemnat la cunoaşterea mesajului  festivalului ce ne-a reunit sub nimbul Mărţişorului, împletit în spirit naţional, îmbinând lupta dintre iarnă şi primăvară, dintre bine şi rău, dragoste şi ură, cum, de altfel, ne este şi viaţa, : „Ne-am îmbrăcat în straie de sărbătoare, dar cel mai important e să avem sufletul în sărbătoare”, a conştientizat Excelenţa Sa.

O primăvară însorită, înnobilată de simbolul Mărţişorului, ne-au adus membrii Ansamblurilor folclorice „Izvoraş”, dirijaţi de privighetoarea cântecului popular românesc Victoria Costinean, Lucrător Emerit al Ucrainei, „Mugurel” din Pătrăuţii de Sus, dantelând sărbătoarea de suflet cu o horă românească, soliştii şi instrumentiştii orchestrei „Plaiul Herţei, condusă de Ilie Crâşmaru, Artist Emerit al Ucrainei, Maria Penteleiciuc, Igor Costea, Violeta Petriuc, Elvira Maruşceac, ŞM nr.10, Vladimir Stratulat, grupul de copii de la Liceul „Mihai Eminescu” din Carapciu, elevii şi Maria Velea de la ŞM Ciudei, "Şoimii" din Ceahor, Fanfara  şi Corul gospodarilor din Voloca, dirijaţi de Mihai Cocea şi Ioan Bodnar, îndrăgitul rapsod, maestro Nicolae .Mintencu, răvăşindu-ne sufletele cu  „Ţărăncuţa”.

Un Mărţişor frăţesc a zidit un pod de soare din Maramureşul istoric până în Bucovina înstrăinată, în cununa efervescentului eveniment strălucind cele mai alese Mărţişoare, dăruite cu dragoste din inimă de talentatele şi drăgălaşele membre ale Euroclubului din Apşa de Mijloc, program regizat ingenios de preşedinta, dna profesoară Anuţa Dan, care a fascinat publicul bucovinean prin fineţea folclorului, prin pitorescul costumului naţional, specific Maramureşului, deplasarea lor la Cernăuţi, în inima românismului, fiind posibilă graţie Excelenţei Sale Eleonora Moldovan, susţinătoarea românilor din cele două provincii istorice, care a contribuit la sprijinirea manifestării din duminica precedentă, fapt  pentru care a avut un cuvânt de gratitudine preşedintele Vasile Bâcu.

Mărţişoare cu dor din Ţară şi adieri primăvăratice ne-au adus, prin cântec şi dans, membrii Ansamblului „Ciobănaşul” din Rădăuţi, finalul sărbătorii încununându-l Mărţişorul împletit din dragoste şi iubire prin cântecele prinse la reverul  inimii noastre de cunoscuta şi îndrăgita interpretă de folclor Adriana Bucevschi.

Felicia NICHITA-TOMA

Fotografii: Vasile Rauţ,

 Stepan Karaciko