15 noiembrie 2018
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

DRAGOBETE – SĂRBĂTOAREA IUBIRII

24 februarie 2016 р. | Categorie: Noutăţi
Sărbătorit la 24 februarie, DRAGOBETELE – Ziua Îndrăgostiţilor, sărbătoarea iubirii şi a bunei dispoziţii – este un obicei românesc moştenit de la daci ce marchează începutul primăverii. Dragobete, zeu al tinereţii în Panteonul popular autohton, patron al dragostei şi voii bune, considerat fiul Babei Dochia, este echivalentul Sfântului Valentin şi simbolizează sărbătoarea dragostei în tradiţiile româneşti. Puţini sunt cei care cunosc cu adevărat obiceiurile româneşti păstrate din bătrâni pentru a marca Dragobetele. Adevărul e că această sărbătoare a dragostei sau Ziua Îndrăgostiţilor la români era considerată ca fiind una de bun augur, deoarece se credea că aduce gospodarilor un an mai îmbelşugat, linişte, tinerilor – noroc în dragoste şi fericire. Pe timpuri, în această zi tinerii se îmbrăcau în straie naţionale, colindau luncile şi pădurile, cântând şi culegând primele flori de primăvară – ghiocei, viorele şi tămâioase, pe care le puneau la icoane, păstrându-le până la Sânziene, apoi le aruncau în apele curgătoare să le aducă noroc. Existau mai multe obiceiuri de Dragobete – fetele se spălau cu apă magică netopită din zăpadă, cu rouă de pe frunzele fragilor, crezând că astfel vor avea un păr bogat, vor fi frumoase şi vor avea noroc în dragoste, iar tinerii care se iubeau se adunau la o casă, sărbătorind cu băuturi şi mâncare, ca să fie îndrăgostiţi tot anul, iar dacă un băiat ieşea cu o fată şi nu se sărutau, se credea că nu se vor mai iubi. Un alt obicei este „Zburătoritul” – fetele coborau în fugă spre sat, fiind urmărite de flăcăii îndrăgostiţi, De altfel, despre acei care nu doreau să sărbătorească Ziua Iubirii se spunea că vor rămâne singuri tot anul. În prezent, la noi, în Bucovina, în Ziua Îndrăgostiţilor tinerii îşi dăruiesc unul altuia inimioare, flori, dulciuri şi alte cadouri. Diana TOMA