29 martie 2024
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

O TROIŢĂ ÎN MEMORIA HOLOCAUSTULUI ROMÂNESC DE LA LUNCA

7 februarie 2016 р. | Categorie: Social

Au trecut 75 de ani de la masacrul din noaptea din 6 spre 7 februarie 1941, când lângă localitatea Lunca din actualul raion Herţa, sute de români nevinovaţi din satele Ostriţa, Voloca, Boian, Molodia, Horecea, majoritatea însă fiind din Mahala, au fost secerați pe malul drept al Prutului de gloanţele mitralierelor grănicerilor sovietici,  au fost nimiciţi de baionetele şi paturile armelor călăilor bolşevici,  unica vină a acestor români paşnici fiind dorinţa de libertate, de a scăpa de jugul asupritorilor, de a trăi  în Ţara lor.

 Şi astăzi, după 75 de ani de la acest masacru sângeros, sute de români din ţinut şi Ţară s-au adunat din nou în acel loc al holocaustului românesc pentru a participa la  sfinţirea noii troiţe, ridicate din iniţiativa dnei Elena Nandriş, primarul satului Mahala, care, împreună cu comunitatea locală, cu sprijinul preoţilor de la faţa locului, au turnat din ciment postamentul pe care a fost înălţată crucea-monument, acoperită cu tablă galbenă.

După inaugurarea oficială a evenimentului de către Elena Nandriş, un sobor de preoţi, în frunte cu I.P.S. Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Voivodale Putna,  Episcopul de Bănceni Longhin, starețul mănăstirii Bănceni, preacucernicii Vasile Covalciuc, protopopul de Storojineţ,  Gheorghe Moroz, protopopul din Noua Suliţa, au oficiat un Te-Deum în memoria celor ucişi fără vină, au sfinţit troiţa.

Despre tragedia acelor timpuri de groază şi calvar,  păstrării memoriei martirilor, neuitării acelor evenimente dramatice la care au fost supuşi românii băştinaşi de către noua stăpânire criminală, au vorbit Arhimandritul Melchisedec şi Episcopul Longhin, Vitalii Usyk, locţiitor al şefului Administraţiei Regionale de Stat, Inga Makoveţka, vicepreşedinte al Consiliului Regional, Evghenia Boiko, şefa Administraţiei Raionale de Stat Noua Suliţa, Olga Ţurcan, vicepreşedinte al Consiliului Raional Noua Suliţa, Viorel Iastremschi, şeful Administraţiei Raionale de Stat Herţa, Petru Grior, preşedintele Centrului de Cercetări Istorice şi Culturale din Cernăuţi, Constantin Moroşanu, preşedintele Asociaţiei „Prietenii Basarabiei, Bucovinei şi Ţinutului Herţei” din Darabani, judeţul Botoşani, Vasile Tărâţeanu, preşedintele Centrului Cultural „Eudoxiu Hurmuzachi”, Dumitru Lupu, primarul s. Lunca, Ana Gostiuc, profesoară de istorie la ŞM Mahala. Elisaveta Seleţchi din aceeaşi localitate a recitat două versuri proprii, dedicate bunelului mort la Lunca şi celor 7 membri ai familiei deportate în Siberia,  iar Gheorghe Boincian a declamat un vers consacrat lui Vasile Mihalcean, unchi al tatălui său, care  atunci îşi făcea serviciul militar într-o unitate de grăniceri din Chelmeneţ.

Cu chipul cernit de tristeţe şi durere era şi Grigore Voronca din Horecea, care pe atunci nu avea încă nici 7 ani, însă nu a uitat că fratele său Gheorghe şi-a găsit moartea la Lunca, asemenea lui Nistru Florea, fratele mamei sale şi soţiei lui Eugenia.

Parabola Arhimandritului Melchisedec  va rămâne pentru mult timp un îndemn pentru generaţiile actuale: „În timpul serviciului divin  mă uitam la păsările ce se roteau deasupra. Nu ştiu, poate sub picioare se află mormintele celor căzuţi nevinovaţi. Vina lor a fost doar că şi-au iubit Neamul şi Libertatea, au iubit ce e bun şi frumos, şi-au iubit valorile. Toţi cei ce au căzut aici sunt martiri. Şi e o datorie sfântă a noastră, un gest deosebit de a aprinde o lumânare, a pune o floare, a-i comemora pe acei, care s-au jertfit pentru Neam şi Ţară. Ardă candela pe mormintele lor acum şi în veci. Amin!”.

Pioasele evocări ale Excelenţei Sale Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, au constituit un înălţător moto creştinesc al evenimentului: „Freamătul copacilor din lunca Prutului ne aduce aminte de sângele vărsat, de sufletele nevinovate pentru care trebuie să ne rugăm ca ele să se odihnească în spirit tradiţional creştinesc. Aceşti înaintaşi ne-au dat libertatea de a fi astăzi împreună. Şi dacă vom reuşi să fim uniţi în adevăr şi în credinţă, atunci vom reuşi să dăinuim, să ne rugăm în continuare în libertate, în limba  strămoşească”.

Membrele ansamblului „Mărgăritar” de la Căminul Cultural Mahala (directoare Elena Petriuc) şi măieștrii Corului „Dragoş Vodă” (dirijor Dumitru Caulea) au prezentat un select concert de cântece patriotice ce a culminat cu intonarea de către toţi cei prezenţi a imnului s. Mahala, localitatea martiră, care ştie să-şi comemoreze eroii, mărturie constituind şi reuşita evenimentului de azi – o adevărată liturghie a sufletului românului. 

Nicolae TOMA

Foto „Zorile Bucovinei”