28 martie 2024
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

LITANIE PENTRU FIRUL DE IARBĂ CARE A FOST GRIGORE VIERU

19 ianuarie 2016 р. | Categorie: Noutăţi

A fost şi stâncă de granit, însă mai apropiată, mai dragă ne este fragilitatea sa, care ne-a legănat copilăria, ne-a dezmierdat cu dulceaţa verbului matern. Tot ce am luat mai bun, mai frumos, dar şi mai viguros din fagurele liricii lui Grigore Vieru şi-au dat întâlnire în flacăra lumânărilor, aprinse la Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” întru pomenirea celor şapte ani de nemurire a poetului. Momentul de melancolică tristeţe a fost înduioşat de evocările celor care au avut fericirea să păşească alături de el, să-l primească în casă sau, pur şi simplu, s-au întrupat în opera sa. Preşedintele Centrului, scriitorul Vasile Tărâţeanu, a făcut un periplu prin „suferinţele de prea multă inimă” ale poetului, invocând dragostea lui Grigore Vieru pentru Cernăuţi, despre care spunea că „Avem două Putne: una aparţine lui Ştefan cel Mare şi Sfânt şi alta ctitorită de Alexandru cel Bun numită Cernăuţi”.

Dna Lora Bostan a dezvăluit că păstrează cu sfinţenie cărţile dăruite de regretatul poet soţului ei, cu autografe pentru „fratele de spirit”, care i-a fost profesorul, savantul şi scriitorul Grigore Bostan. Docentul Ilie Popescu a venit cu câteva fotografii, printre care una ce i-a imortalizat pe poeţii Grigore Vieru şi Ioan Alexandru la dezvelirea bustului lui Eminescu, în curtea casei lui Aron Pumnul. Dna Maria Gaisan păstrează luminoasa amintire a momentului când Grigore Vieru a înnoptat în casa ei, împreună cu academicianul Mihai Cimpoi. Din „Albinuţa” dăruită atunci, o călugăriţă de la Catedrala din Cernăuţi a învăţat limba română. Cu spiritul umoristic ce-l caracterizează, profesorul şcolar Ion Bândiu a povestit despre întâlnirea cu Grigore Vieru, pe când era elev la Ciudei. Emoţii răscolite de opera poetului au împărtăşit Vasile Bâcu, Octavian Voronca, Lilia Govornean. Cu lacrimi revărsate din melodia „Pentru ea”, interpretată de Alexandru Tărâţeanu, am stropit feliile desprinse din colăceii pomenirii celui mai firav şi mai temerar în credinţă românească poet din Basarabia.

Maria TOACĂ