29 martie 2024
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

PERLE DIN COMOARA IUBIRII DE ŢARĂ, DE GRAI

13 ianuarie 2016 р. | Categorie: Noutăţi

Adevăraţii patrioţi, iubitori de Neam şi Grai, păstrători fideli ai sacrelor valori naţionale, moştenite din străbuni, adevăraţii purtători de idei şi luptători întru perpetuarea  românismului pe aceste meleaguri sfinţite prin sângele bravilor arcaşi ai lui Ştefan cel Mare, sunt ţăranii de la sate, de la coda sapei, de la coarnele plugului, care iubesc România doar pentru faptul că e Patria lor istorică, Ţara moşilor şi strămoşilor lor. Ei nu ţipă sus şi tare cât de patrioţi sunt şi cât bine fac Ţării lor de origine, ci poartă această dragoste ca pe o icoană sfântă în suflete şi-şi plâng în tăcere durerea. Se străduiesc să semene acel bob al iubirii faţă de cele Sfinte ale Neamului în inimile tinerilor vlăstare, ca sămânţa românească să crească, să înflorească şi să dea rod în sufletele urmaşilor, urmaşilor lor.

Dincolo de orice vitregii ale sorţii, de furtunile ce ne mai zguduie rădăcinile Pomului Neamului, desigur, nu fără ajutorul acestor „mari patrioţi”, binevăzuţi şi în Ţară, şi în înstrăinata şi multpătimita noastră Bucovină, există şi români cu suflet românesc ce îşi iubesc Patria doar pentru că e a lor, a stră-străbunilor lor. Or, volocenii şi sunt acea semeţie de vrednici daci, care îşi păstrează nealterate Credinţa, Limba, Datinile şi Obiceiurile strămoşeşti, îşi înalţă vrerile şi îşi apără cu demnitate numele de Român pe un picior de plai mioritic de la poalele secularilor Codri ai Cosminului, în vecinătatea legendarei Dumbrave Roşii.

Una din vrednicele volocence, care prin versurile sale patriotice, publicate în „Zorile Bucovinei”, în „Literatura şi Arta” etc.,  prin înfrumuseţarea costumului popular, face ca această sămânţă să dea muguri în orice suflet de român, e Maria BOJESCU, meşteriţa cu mâini de aur ce prin muncă cu migală naşte frumuseţi spirituale divine. De specialitate bibliotecară, dna Maria a lucrat 15 ani şefă a Bibliotecii locale, iar 11 -  la primăria din comună, în calitate de contabilă, a dat viaţă deja unui volum de cântece populare româneşti, cântece vechi, culese de la bătrânii satului, printre care şi iubitul său tată, un mare pasionat de muzică, doinea formidabil din fluier, unei plachete de versuri, iar anul acesta, sperăm, va vedea lumina tiparului o altă culegere de poezii ce e în curs de pregătire. De peste 20 de ani se dedică pasiunii brodatului cu mărgele. În timp de 25 de ani, de când a însuşit arta broderiei, a brodat peste 30 de cămăşi şi peste 20 de catrinţe, trăistuţe şi icoane cu mărgele, 4 dintre care – cu chipurile Fecioarei Maria, lui Iisus Hristos, Sfântului Nicolae şi Măicuţa Domnului la vârsta de 3 anişori, la intrarea ei în Biserică, dăruindu-le sfântului locaş de închinare – Bisericii cu hramul Sfântului Nicolae din localitate.

Felicia NICHITA-TOMA