
E “un ghemuleţ de energie,/Care-n dragoste topeşte universul…”. E „a cerului făptură pământească,/În cununa dragostei cu dorul, /O adâncă rădăcină românească, /Care stăpâneşte viitorul./ E „ un ghemuleţ de energie, /De duşmani în tartor aruncată, /Dar ne-nfrântă de a lor furie, /Mai călită şi mai neîntinată…”. Apropo, astfel este, precum afirmă personal în sugestivele-i versuri dna Eugenia Cimborovici-Teodoreanu, preşedintele Fundaţiei Civice Raionale „Gheorghe Asachi” Herţa, graţie căreia herţenii şi nu numai ei, nu-şi uită înaintaşii, rădăcinile. Deşi nu e herţeancă la origine, ci prin trăire, după cum a mărturisit, a trecut prin multe încercări în viaţă, dar a rămas aici, în Herţa, în inima românismului, un ghemuleţ de energie, o rază de soare în timpuri cu neguri şi grele încercări pentru continuitatea neamului nostru românesc, o rădăcină viguroasă, cu frunza dorului mereu vie şi cu o inimă mare ce bate pentru Grai, Neam şi Ţară, dincolo de orice, avându-l scut şi apărare, sprijinitor întru crez şi ideal, pe grijuliul şi delicatu-i soţ Alexandru Teodoreanu, director programe la Asociaţia „Stindard” din Bucureşti, care îi însoţeşte şi îi încurajează paşii şi, datorită căruia, azi poate lupta cu ardoare pentru unitate şi păstrarea identităţii naţionale.
De altfel, graţie dnei Eugenia
Cimborovici-Teodoreanu, preşedintele Fundaţiei Civice Raionale „Gheorghe
Asachi” Herţa, dlui Alexandru Teodoreanu, director programe la Asociaţia „Stindard”
din Bucureşti, la 13 noiembrie curent, în or. Herţa, a avut loc un
eveniment cultural de anvergură cu genericul: „Prin ei dăinuieşte conştiinţa de
neam”, consacrat marelui cărturar şi deschizător de drumuri Gheorghe Asachi,
trecut la cele veşnice acum 146 de ani, renumiţilor pictori români Artur şi Paul
Verona, plecaţi în eterna cu 69 şi, respectiv, 49 de ani în urmă, 180 de ani de
la înfiinţarea,
de către părintele spiritual al
Herţei, Gheorghe Asachi, a primei instituţii de învăţământ superior în limba
română din Moldova – Academia Mihăileană (1835-1847), suită de manifestări organizate
de Fundaţia Civică Raională „Gheorghe Asachi” Herţa, cu susţinerea
colaboratorilor Bibliotecii Raionale, a directorului ŞM Târnauca Iacob Posteucă, a şefului Secţiei Raionale de Cultură, Adrian Medvedi, a unor profesori
de română din Ţinutul Herţei, şi cu participarea Consulului General al României la
Cernăuţi, dnei Eleonora Moldovan, dnilor Petru Gheorghiu, preşedintele Consiliului
Raional Herţa, Viorel Iastremschi, şeful ARS Herţa, dnei Lora Bostan, doctor în filologie, conferenţiar universitar, în parteneriat cu invitaţii
de la Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” din Botoşani – Mariana-Marcela Fortoeş,
profesor de religie, Daniela Grădinaru, profesor de limba latină, Toader Popa,
profesor de chimie, Elena Radu, profesor de matematică şi informatică.
O cale din flori şi de dor şi-a aşternut spiritualitatea românească din Ţinutul Herţei, nordul Bucovinei, şi din Ţară până la bustul ilustrului cărturar din Parcul Central al or. Herţa. Troienindu-l cu florile recunoştinţei, l-au elogiat apoi la Casa Raională de Cultură prin evocările înalţilor demnitari Petru Gheorghiu, Viorel Iastremschi, dnelor Eleonora Moldovan, Lora Bostan, profesorului botoşănean Toader Popa, poetului popular Gheorghe Şodrânga, care a recitat din propriile-i versuri, etc. Un spectacol omagial emoţionant au prezentat elevii clasei a 9-a de la Liceul „Gheorghe Asachi” din Herţa, îndrumaţi de profesoara de română Elena Apetri, vicepreşedinte al Fundaţiei respective. Ne-am bucurat de prezenţa profesorului de istorie Alexandru Platonov, vicepreşedinte, a dnelor Larisa şi Svetlana Andrieş, Cătălina Spătar, Rodica Platonov, Minu Pavalachi, Sorina Olaru şi a altor membri ai Fundaţiei „Gheorghe Asachi”.
Înălţător şi evocator s-a dovedit şi mesajul primarului interimar al municipiului Sighişoara Ionel Gavrilă, care împreună cu Consiliul municipal, a decis finanţarea celei de a doua ediţii a Festivalului-Concurs Internaţional de creaţie literar-artistică şi folclorică, dat citirii de dna Eugenia Cimborovici-Teodoreanu, în care se specifică că cele 3 mari personalităţi, comemorate de Fundaţia „Gheorghe Asachi”, sunt reprezentative pentru destinul tuturor românilor de pretutindeni, fiind adevărate modele pentru păstrarea şi perpetuarea fiinţei noastre naţionale. Gheorghe Asachi reprezintă nu doar o mare personalitate, ci şi un reper pentru unitatea românilor, un deschizător de drumuri în toate domeniile, a servit cu dăruire poporul, fiind, în primul rând, ctitorul conştiinţei noastre naţionale, un îndrumător şi animator al vieţii cultural-artistice, organizator de şcoli româneşti, unul din pionierii picturii, unul din iniţiatorii înfiinţării teatrului, învăţământului superior, fondatorul primei reviste – „Albina Românească” etc. Maeştri ai armoniilor cromatice, pictorii Artur şi Paul Verona au reflectat în lucrările lor tot ce e românesc, caracteristic spiritului nostru naţional, poporului românesc, greu încercat în ultimul secol.
Specificând că iniţiativa
Fundaţiei este un imbold pentru toţi românii de a ne susţine şi promova
valorile naţionale, de a ne păstra identitatea, rădăcinile strămoşeşti,
Excelenţa Sa, dna Eleonora Moldovan a sensibilizat că Gheorghe Asachi a
interferat între valorile popoarelor din
Europa ca o personalitate marcantă, ca un adevărat diplomat ce a lăsat o urmă
importantă în istorie. La o vârstă foarte tânără, de dor 16 ani, el îşi ia licenţa în arhitectură la Lemberg, Galiţia. Tot atunci
susţine şi doctoratul în filozofie, momente evocate de dna Lora Bostan.
Adevărul e că timpul lasă amprenta sa, Bucovina istorică rămânând un ţinut cu
multe valori şi tradiţii. Academicianul Grigore Bostan s-a numărat printre personalităţile
din ascensiunea noastră valorică precum Asachi, au fost în calitate de creatori
de valori, dar şi de continuatori ai acestui neam. De aceea, trebuie să ne
cunoaştem şi să ne păstrăm limba cu care ne-au legănat părinţii, să nu uităm de
ceea ce ne identifică ca neam.
Un arc peste timp e şi descoperirea unui adevăr istoric de către Alexandru Teodoreanu, într-un număr de ziar liberal vechi, în Arhivele Sighişoarei – „Viitorul”, ce atestă comemorarea în 1936, în Ateneul Român din Bucureşti, a 100 de ani de la înfiinţarea, din iniţiativa şi cu sprijinul lui Gheorghe Asachi, a Academiei Mihăilene, la care au participat mari personalităţi ale neamului, în frunte cu Nicolae Iorga, exegetul conştientizând că lupta lui Gheorghe Asachi pentru salvarea identităţii naţionale româneşti în Moldova a început într-o perioadă foarte grea pentru Ţările Române – după 100 de ani de epocă fanariotă, când poporul român era pe cale de a dispărea ca neam, Principatele Române fiind deznaţionalizate. Gh. Asachi a contribuit, prin tot ce a făcut şi a întreprins, la renaşterea naţională, vorba lui Nicolae Iorga, a adus un aer de sănătate într-o societate ce-şi pierduse astfel demnitatea şi idealul. El a adus un suflu nou, un ideal românesc. „De un asemenea ideal ar avea nevoie şi în prezent herţenii pentru a-şi salva identitatea naţională, aflată din nou în pericol”. Iar o primă încercare de a o salva, după părerea vorbitorului, ar fi revenirea la denumirile istorice ale localităţilor româneşti, muncă începută prin eforturile Fundaţiei „Gheorghe Asachi”, dar, spre regret, n-a fost aplicată conform legislaţiei de către autorităţi. Dincolo de orice, urmează să ne păstrăm rădăcinile, să ne facem sacra datorie pentru care am venit pe acest pământ, a conchis dna Eugenia, interpretând, în unison cu sala, câteva dintre propriile-i cântece patriotice. De altfel, evenimentul a constituit pentru tinerii liceeni o adevărată lecţie de istorie, încheindu-se cu o slujbă de pomenire la Biserica Domnească „Sfântul Spiridon”, înălţată prin rugăciuni la ceruri de către evlaviosul părinte Nectarie Bălan.
Felicia NICHITA-TOMA
Fotografii: „Zorile Bucovinei”