28 martie 2024
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

BUCUREŞTIUL, CA UN FRATE, VINE LA MAHALA

6 octombrie 2015 р. | Categorie: Noutăţi

Mereu aducându-ne aminte că fraţii în veci vor fi fraţi, trecutul istoric niciodată nu ne-a lăsat să uităm cine ne-au fost strămoşii, cine suntem noi, moştenitorii celor ce odihnesc în acest pământ. Mai ales românii din satul-martir Mahala nu şi-au trădat limba, datinile şi portul naţional în pofida atrocităţilor la care au fost supuşi în anii regimului totalitar. Nu întâmplător, anume ei au fost aleşi să se apropie cel mai mult de inima României, având norocul să se bucure de înfrăţirea cu Bucureştiul.

Totul a început de la o întâlnire la Consulatul General al României la Cernăuţi cu dl Adrian Ionescu, directorul general al poliţiei Sectorului 4 al Municipiului Bucureşti. Printre invitaţii Consulului General, Excelenţa Sa Eleonora Moldovan, s-a aflat şi primarul comunei Mahala, Elena Nandriş, care, la acel moment, nu şi-a pus mare speranţă în propunerea demnitarului român referitor la perspectiva unor relaţii de colaborare între cele două entităţi administrative. Asta pentru că nu-l cunoştea pe Cristian Popescu-Piedone, edilul Sectorului 4 – un bărbat al faptelor, confirmate prin invitaţia de a vizita Bucureştiul şi a semna un acord bilateral de susţinere reciprocă în domeniul administrării publice locale, culturii, turismului, comerţului şi altor relaţii ce ţin de economie, dar, mai cu seamă, de spiritualitate.

Şi iată că după primul pas pe podul înfrăţirii a urmat şi al doilea: la 6 octombrie, dl Cristian Popescu-Piedone, însoţit de directorii celor mai importante departamente din cadrul Autorităţii Locale a Sectorului 4, inclusiv de Adrian Ionescu (după aplauzele ce au răsunat la anunţarea numelui său se vede că este cunoscut şi foarte drag măhălenilor), le-a întors partenerilor vizita. Edilul unui sector cu o populaţie de 300 mii de locuitori a venit la Mahala, pentru o mai strânsă înnemurire cu o comună cu 7.200 de locuitori. Aici e cazul să amintim că Sectorul 4 Bucureşti este înfrăţit cu cea mai mare provincie din China, cu o populaţie de 25 milioane de locuitori. Însă, acolo dl Cristian Popescu a întâlnit doar un român, pe când în Mahala, printre românii care mai vorbesc în limba mucalită şi mustoasă a lui Ion Creangă, a mărturisit că se simte ca acasă – pe meleagurile sale natale de pe Valea Bistriţei, la graniţă cu plaiurile sucevene.

Zadarnic se emoţionau gazdele, căci oaspeţii bucureşteni au avut ce admira la Mahala – de la fetele frumoase ce i-au întâmpinat cu pâinea coaptă la căldura inimilor părinţilor lor până la ciripitul vesel al celor mai mici românaşi de la minunata instituţie preşcolară din Ostriţa. De fapt, ei erau aşteptaţi la 8 octombrie, joi, la ceremonia deschiderii grădiniţei, cu 50 locuri, de la Buda. Având şi alte drumuri, inclusiv spre Chişinău, oaspeţii şi-au grăbit vizita, dar şi fără acest eveniment abia au reuşit să treacă în fugă pe la toate obiectivele demne de a fi vizitate la Mahala. La primărie, întâmpinaţi de fruntaşii satului (Dumitru Miţiţei, parohul Bisericii Ştefan cel Mare şi Sfânt, preotul Ion Bivolaru, consilierul raional Nicolae Gustiuc, directorul ŞM Mahala, Mihai Gostiuc, şefa poştei Maria Garabagiu, bibliotecarele, şefele ambulatoriilor şi alţii), distinşii oaspeţi au luat cunoştinţă de istoria dramatică a satului mai întâi din cântecele interpretate de tinerele talente, conduse cu măiestrie de directoarea Casei de Cultură, Lenuţa Petriuc. Cum se joacă hora cu foc au demonstrat două mici zâne – Daniela Iacobeţ şi Vitalina Listcova, Dana Gostiuc, Irina Ivaneţ şi Marina Gostiuc, etalând odată cu cântecele şi portul din străbuni.

Ca să nu le treacă dorul şi dorinţa de a reveni la Mahala, primăreasa Elena Nandriş i-a îndemnat pe oaspeţi să bea apă din izvoarele satului, dăruindu-le la toţi câte o traistă (desigur, nu goală) – simbolul măhănelor, după care ei pot fi recunoscuţi oriunde în lume. La Casa de Cultură, bucureştenii au rămas impresionaţi de biblioteca bogată (mai ales, de faptul că aici se citeşte), de colţişorul-muzeu, cu scumpe relicve din popor, precum şi de darul primit de la bibliotecara Mariana Boiciuc – cartea Aniţei Nandriş „Douăzeci de ani în Siberia. Destin Bucovinean”. Paşii i-au purtat apoi în scuarul din centru, unde au adus un pios omagiu acestei ţărănci-martire.

Sentimentele de tristeţe, provocate de memoria trecutului tragic au fost atenuate de trecerea pe la Clubul sportiv „Haiducul”, condus de Vasile Toderean, dar mai ales în mijlocul micuţilor de pe tărâmul „Lumea copiilor”. Seriozitatea celor doi primari şi a consilierilor s-a risipit imediat ce au intrat în hora, dar şi în mintea, copiilor, şefa grădiniţei Mariana Nandriş, educatoarele Marina Iurii, Angela Cristel, Marina Drobot şi toate celelalte primind cu recunoştinţă darul bucureştenilor – un televizor modern şi un DVD. Mai sus aşteptau elevii din clasele primare – cu toate darurile toamnei şi minuni culinare gătite de ei, cu ajutorul părinţilor şi învăţătoarelor Ludmila Marcu, Cristina Bujeniţă, Ana Roşca, Ana Gostiuc, Stela Bujeniţă şi Elena Zaidel. Nimerisem într-o lume de basm din care nimeni n-ar fi plecat, dacă oaspeţii n-ar fi fost aşteptaţi cu nerăbdare şi la ŞM Mahala, unde le-au promis elevilor un set de calculatoare de performanţă.

Bravul primar al Sectorului 4 din Bucureşti, cu traista gospodăreşte aranjată pe umăr şi cu o căciulă „împrumutată” de la măhăleni, a „testat”, în calitatea-i de frate mai mare, cât e de moale fotoliul surorii mai mici, lăsând la despărţire promisiunea că va invita copii din Mahala în capitala României, dar va trimite şi tinerii bucureşteni să înveţe de la măhăleni dragostea de neam şi mândria de a se numi români.

Maria TOACĂ