LIMBĂ MOLDOVENEASCĂ NU EXISTĂ
În pofida
faptului că la 5 decembrie 2013 Curtea Constituţională a recunoscut "limba română, nu limba
moldovenească în baza grafiei latine" drept limbă oficială a Republicii
Moldova, iar unele asociaţii naţional-culturale româneşti din regiunea Odessa
s-au adresat către organele de conducere ale Ucrainei privind unificarea
programelor şcolare de învăţământ în limba română şi limba „moldovenească” prin
trecerea la o singură programă de studiu, în limba română, pentru instituţiile
de învăţământ din regiunea Odessa, totuşi, Ministerul Învăţământ şi Ştiinţă a
hotărât ca limba „moldovenească” să se studieze în continuare în sudul
Basarabiei. De altfel, în Programa de studiu pentru clasele 5-9 ale
şcolilor de cultură generală există disciplina „Limba moldovenească”, programa
de învăţământ a căreia e alcătuită de L. Fetescu, L. Strat şi V. Chiosea, unde se specifică: „Limba moldovenească – limba
naţională a poporului moldovenesc din Moldova
şi a minorităţii etnice de moldoveni din Ucraina”, iar „ Moldova –
patria noastră istorică…”.
Evident, interesul unor organe ucrainene şi a unor patrihoţi, care pentru bani îşi
vând sfinţii şi părinţii, rămâne acelaşi, nu s-a schimbat nici după „revoluţia
demnităţii” – continuăm să fim împărţiţi în „moldoveni” şi români, pentru a nu
fi cea de-a doua minoritate naţională din Ucraina, pentru a nu fi ceea ce
suntem, ce au fost părinţii, buneii şi străbuneii noştri.
De aceea ar
fi bine să ne unim toţi românii şi chiar „moldovenii” din actuala Ucraină sub
un singur crez şi ideal naţional – „Suntem români şi punctum”, „ limbă
moldovenească” nu există în sensul terminologic şi ştiinţific al cuvântului.
Glotonimul „limba moldovenească” e o provocare socială pentru a crea tensiuni
interetnice în Ucraina, o diversiune economică pentru a scoate bani din Bugetul
de Stat, pentru a discredita Ucraina ca stat ce tinde la integrarea în
structurile europene. Avem o limbă frumoasă şi dulce, ca un fagure de miere,
moştenită din străbuni – LIMBA ROMÂNĂ.
Felicia NICHITA-TOMA