
Dragi cititori, iubiţi-vă limba strămoşească, neamul şi portul popular, iubiţi-vă dansul şi folclorul – sacre comori moştenite din moşi-strămoşi, cu care ne menţinem perenitatea. Or, dincolo de orice furtuni ce se abat asupra existenţei noastre ca neam, de înstrăinare de graiului matern, aceste nestemate străbune sunt zestrea de veacuri a românilor din Boianul lui Ion Neculce. Le-au păstrat cu pietate buneii şi părinţii pentru ca ele să perpetue în salba de mărgăritar a Datinii străbune a copiilor, nepoţilor şi strănepoţilor lor. Le-am admirat etalate într-o frumoasă cunună a tradiţiei Marelui Boian, lunea precedentă, 21 septembrie, de hramul bisericii, în înălţătoarea zi a Naşterii Maicii Domnului, la excepţionala sărbătoare – Celebrarea celei de-a 60-a aniversări de la crearea Ansamblului de dansuri populare „Mioriţa”, de pe lângă Casa de Cultură din această frumoasă şi pitorească aşezare de vrednici români, reparată capital prin disponibilitatea generosului antreprenor local Ion Semeniuc, directorul firmei „Izvoraşul”, unde, cu ocazia acestui semnificativ eveniment, a fost organizat un spectacol de zile mari, membrii formaţiei amatoriceşti demonstrându-şi obârşia prin frumoasele şi veritabile straie naţionale, păstrate în lada fermecată a bunicilor – cămăşi de pânză şi izmene, căciuli brumării ţurcăneşti, catrinţe şi opincuţe, prin dansurile „Ţărăneasca”, „Bătuta”, „Hora”, „Coasa” etc., conduşi cu iscusinţă şi talent de tânăra conducătoare artistică, profesoara Maria Basaraba, pe care am descoperit-o dansând lin şi aşezat, gospodăreşte, dar excepţional de frumos, alături de bravii feciori şi mândrele fecioare ale „Mioriţei”.
Deşi poate că n-ar fi cazul, însă nu pot
să înţeleg cum de se întâmplă asemenea lucruri: în această comună românească, cu
vechi şi frumoase tradiţii, unde cu sfinţenie şi pietate sunt păstrate
obiceiurile din străbuni, portul popular, unde aproape fiecare familie are
rădăcină românească, unii părinţi îşi înstrăinează odraslele de Limba Mamei –
Şcoala Medie din Boian-Centru e aproape complet ucrainizată, iar în Gimnaziul
„Ion Neculce” din Hliniţa în anul curent de învăţământ a fost deschisă a doua clasă ucraineană? Dar ce spun buneii? E o tragedie a Marelui
Boian...lepădarea de Grai, de Neam.
Afirmat
ca o veritabilă oază de păstrare a frumoaselor şi valoroaselor tradiţii,
datini, ritualuri şi obiceiuri ale românilor din Boian, asumându-şi nobila
chemare de a reprezenta arta şi cultura naţională românească, Ansamblul de dans
„Mioriţa” a fost creat în 1955, cu mâna uşoară şi talentul de adevărat artist
al dlui Ilie Ignatiuc, bun cunoscător al
dansului popular, al folclorului. Printre primii şi cei mai entuziasmaţi
dansatori ai formaţiei, care în 1967 a obţinut titlul de „Ansamblu popular”,
s-au numărat Ilie Ignatiuc, Eleonora Sfeclă, Ludmila Moroz etc. Or,
fermecătoarea şi eleganta profesoară de ucraineană Ludmila Moroz, pentru care
nu doar eu am o afecţiune şi un respect aparte, într-o perfectă limbă literară
română, şi-a dezvăluit tainele primelor fiori de bucurie, frumoaselor amintiri
din timpul tinereţii, când îi săreau scântei din călcâie, învârtind cu foc
sârbele şi horele „Mioriţei”.
De
altfel, numărându-se printre invitaţii de onoare, Excelenţa Sa, dna Eleonora
Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, a făcut o remarcă la
frumoasa limbă literară românească, vorbită de Ludmila Moroz, fiind de naţionalitate rusă, obiectând că românii
din Boian au de la cine învăţa cum să-şi iubească limba şi tradiţiile, că ar fi
minunat ca şi ei, copiii şi nepoţii lor, să înveţe şi să vorbească atât de
frumos în limba română, să păstreze obiceiurile şi portul naţional: „Precum la
biserică oamenii se roagă pentru a se înălţa, la fel şi pe scenă tradiţia e o
rugăciune specială, pe care o aducem mamei, tatălui, moşilor şi strămoşilor
noştri pentru că în felul acesta păstrăm cămaşa, ia tradiţională, păstrăm patrimoniul
cultural, legătura cu trecutul şi ne facem mai frumos viitorul”.
Membrii „Mioriţei” au primit cadouri şi cordiale felicitări din partea oaspeţilor dragi, dlor Ivan Pazeak, şeful aparatului Administraţiei Raionale de Stat, Vasyl Gorbatiuk, vicepreşedintele Consiliului Raional Noua Suliţă, dnelor Angela Nichitina, adjunct al şefului Secţiei cultură, naţionalităţi şi religie a ARS, Aliona Grişciuc, preşedintele comitetului sindical raional al lucrătorilor din cultură, Mariei Mihalcean, directoarea CIE din s. Priprutie, Nicolae Toma, redactorul-şef al ziarului „Zorile Bucovinei”, primarului Gheorghe Demenciuc, care i-a menţionat pe unii pedagogi şi pe conducătoarea Ansamblului „Mioriţa”, Maria Basarab, cu diplome de merit, i-au onorat cu prezenţa şi antreprenorul Ion Semeniuc, deputat în Consiliul Regional etc.
Din buchetul de felicitări coregrafice i-au frapat pe cei prezenţi la sărbătoare dansurile cu foc în călcâi ale oaspeţilor – membrii Ansamblului emerit de dans „Vatra” de pe lângă Casa Raională de Cultură Noua Suliţă, Ansamblurile de dans „Bucuria” şi „Busuioc” de pe lângă Casa de Cultură din s. Dinăuţi, conducător artistic Sergiu Reabco, colectivele de dansatori „Mărţişor” al Căminului Cultural din s. Marşinţi, condus de Aurelia Bordian, al Căminului Cultural din s. Mămăliga, conducătoare Veronica Abramciuc, Larisa Gudan, Şcoala de dans şi fitness „Energi”, conducător Anghelina Cuciureanu, coregraf, maestru în sport Carina Melnic, le-au cântat duios Angela Ilaş, profesoară la CIE Priprutie, elevele Adina Şurubari, Silvia Fedoreac, eleve la ŞM Boian, răvăşitoare versuri dedicate mamei a recitat Ana-Maria Dârda ş.a.
În
prezent Ansamblul de dans „Mioriţa” întrunește peste 30 de tineri, iar pe lângă grupa de bază sunt încă trei
grupe pregătitoare ce numără încă 58 de membri, care și-au demonstrat pasiunea
față de arta dansului folcloric, participând la zeci de spectacole din raion,
regiune şi din Ţară, a fost creat colectivul etnofolcloric „ Fagurel”, care se
ocupă şi de cercetarea istoriei, culturii satului Boian, fiind îndrumați de
talentata conducătoare artistică Maria Basarab.
Le urăm membrilor Ansamblului „Mioriţa” frumoase realizări întru valorificarea, păstrarea şi perpetuarea Graiului Matern, Portului Naţional şi Tradiţiilor Străbune, a dansului şi muzicii populare, adevărate perle coregrafice, să culeagă cele mai frumoase flori ale recunoştinţei publicului oriunde ar evolua, păstrând în formele lor artistice stilul, muzica, costumele şi spiritualitatea poporului român în toată autenticitatea lor. Le dorim ani rodnici de slujire cu credință melosului și dansului popular și o primăvară perpetuă de creație.
Dragi boinceni, să dăinuiţi prin „Mioriţa”, prin „Doina” lui Eminescu, iubindu-vă Graiul şi Neamul!
Felicia NICHITA-TOMA
Fotografii „Zorile Bucovinei”