Să dăinuiţi prin „Mioriţa”, prin „Doina” lui Eminescu, iubindu-vă Graiul şi Neamul!

Dragi cititori, iubiţi-vă limba strămoşească, neamul şi portul popular, iubiţi-vă dansul şi folclorul – sacre comori moştenite din moşi-strămoşi, cu care ne menţinem perenitatea. Or, dincolo de orice furtuni ce se abat asupra existenţei noastre ca neam,  de înstrăinare de graiului matern, aceste nestemate străbune sunt zestrea de veacuri a românilor din Boianul lui Ion Neculce. Le-au păstrat cu pietate  buneii şi părinţii pentru ca ele să perpetue în salba de mărgăritar a Datinii străbune  a copiilor, nepoţilor şi strănepoţilor lor. Le-am admirat etalate într-o frumoasă cunună a tradiţiei Marelui Boian, lunea precedentă, 21 septembrie, de hramul bisericii, în înălţătoarea zi a Naşterii Maicii Domnului, la excepţionala sărbătoare  – Celebrarea celei de-a 60-a aniversări de la crearea Ansamblului de dansuri populare „Mioriţa”, de pe lângă Casa de Cultură din această frumoasă şi pitorească aşezare  de vrednici români, reparată capital prin disponibilitatea generosului antreprenor local Ion Semeniuc, directorul firmei „Izvoraşul”, unde, cu ocazia acestui semnificativ eveniment, a fost organizat un spectacol de zile mari, membrii formaţiei amatoriceşti demonstrându-şi obârşia prin frumoasele şi veritabile straie naţionale, păstrate în lada fermecată a bunicilor – cămăşi de pânză şi izmene, căciuli brumării ţurcăneşti, catrinţe şi opincuţe, prin dansurile „Ţărăneasca”, „Bătuta”, „Hora”, „Coasa” etc., conduşi cu iscusinţă şi talent de tânăra conducătoare artistică, profesoara Maria Basaraba, pe care am descoperit-o  dansând lin şi aşezat, gospodăreşte, dar excepţional de frumos, alături de bravii feciori şi mândrele fecioare ale „Mioriţei”.

Deşi poate că n-ar fi cazul, însă nu pot să înţeleg cum de se întâmplă asemenea lucruri: în această comună românească, cu vechi şi frumoase tradiţii, unde cu sfinţenie şi pietate sunt păstrate obiceiurile din străbuni, portul popular, unde aproape fiecare familie are rădăcină românească, unii părinţi îşi înstrăinează odraslele de Limba Mamei – Şcoala Medie din Boian-Centru e aproape complet ucrainizată, iar în Gimnaziul „Ion Neculce” din Hliniţa în anul curent de învăţământ  a fost deschisă a doua clasă ucraineană?  Dar ce spun buneii? E o tragedie a Marelui Boian...lepădarea de Grai, de Neam.

Afirmat ca o veritabilă oază de păstrare a frumoaselor şi valoroaselor tradiţii, datini, ritualuri şi obiceiuri ale românilor din Boian, asumându-şi nobila chemare de a reprezenta arta şi cultura naţională românească, Ansamblul de dans „Mioriţa” a fost creat în 1955, cu mâna uşoară şi talentul de adevărat artist al dlui Ilie Ignatiuc, bun cunoscător  al dansului popular, al folclorului. Printre primii şi cei mai entuziasmaţi dansatori ai formaţiei, care în 1967 a obţinut titlul de „Ansamblu popular”, s-au numărat Ilie Ignatiuc, Eleonora Sfeclă, Ludmila Moroz etc. Or, fermecătoarea şi eleganta profesoară de ucraineană Ludmila Moroz, pentru care nu doar eu am o afecţiune şi un respect aparte, într-o perfectă limbă literară română, şi-a dezvăluit tainele primelor fiori de bucurie, frumoaselor amintiri din timpul tinereţii, când îi săreau scântei din călcâie, învârtind cu foc sârbele şi horele „Mioriţei”.

De altfel, numărându-se printre invitaţii de onoare, Excelenţa Sa, dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, a făcut o remarcă  la  frumoasa limbă literară românească, vorbită de Ludmila Moroz, fiind  de naţionalitate rusă, obiectând că românii din Boian au de la cine învăţa cum să-şi iubească limba şi tradiţiile, că ar fi minunat ca şi ei, copiii şi nepoţii lor, să înveţe şi să vorbească atât de frumos în limba română, să păstreze obiceiurile şi portul naţional: „Precum la biserică oamenii se roagă pentru a se înălţa, la fel şi pe scenă tradiţia e o rugăciune specială, pe care o aducem mamei, tatălui, moşilor şi strămoşilor noştri pentru că în felul acesta păstrăm cămaşa, ia tradiţională, păstrăm  patrimoniul  cultural, legătura cu trecutul şi ne facem mai frumos viitorul”.

Membrii „Mioriţei” au primit cadouri şi cordiale felicitări din partea oaspeţilor dragi, dlor Ivan Pazeak, şeful aparatului Administraţiei Raionale de Stat, Vasyl Gorbatiuk, vicepreşedintele Consiliului Raional Noua Suliţă, dnelor Angela Nichitina, adjunct al şefului Secţiei  cultură, naţionalităţi şi religie a ARS, Aliona Grişciuc, preşedintele comitetului sindical raional al lucrătorilor din cultură,  Mariei Mihalcean, directoarea CIE din s. Priprutie, Nicolae Toma, redactorul-şef al ziarului „Zorile Bucovinei”, primarului Gheorghe Demenciuc, care i-a menţionat pe unii pedagogi şi pe conducătoarea Ansamblului „Mioriţa”, Maria Basarab, cu diplome de merit, i-au onorat cu prezenţa şi antreprenorul Ion Semeniuc, deputat în Consiliul Regional etc.

Din buchetul de felicitări coregrafice i-au frapat pe cei prezenţi la sărbătoare dansurile cu foc în călcâi ale oaspeţilor –  membrii  Ansamblului emerit de dans „Vatra” de pe lângă Casa Raională de Cultură  Noua Suliţă, Ansamblurile de dans „Bucuria” şi „Busuioc” de pe lângă  Casa de Cultură din s. Dinăuţi, conducător artistic Sergiu Reabco, colectivele de dansatori „Mărţişor” al Căminului Cultural din s. Marşinţi, condus de Aurelia Bordian,  al Căminului Cultural din s. Mămăliga, conducătoare  Veronica Abramciuc, Larisa Gudan, Şcoala de dans şi fitness „Energi”, conducător Anghelina Cuciureanu, coregraf, maestru în sport Carina Melnic,  le-au cântat duios Angela Ilaş, profesoară la CIE Priprutie, elevele Adina Şurubari, Silvia Fedoreac, eleve la ŞM Boian, răvăşitoare versuri dedicate mamei a recitat Ana-Maria Dârda ş.a.

În prezent Ansamblul de dans „Mioriţa” întrunește peste 30 de tineri,  iar pe lângă grupa de bază sunt încă trei grupe pregătitoare ce numără încă 58 de membri, care și-au demonstrat pasiunea față de arta dansului folcloric, participând la zeci de spectacole din raion, regiune şi din Ţară, a fost creat colectivul etnofolcloric „ Fagurel”, care se ocupă şi de cercetarea istoriei, culturii satului Boian, fiind îndrumați de talentata conducătoare artistică Maria Basarab.

Le urăm membrilor  Ansamblului „Mioriţa” frumoase realizări întru valorificarea, păstrarea şi perpetuarea Graiului Matern, Portului Naţional şi Tradiţiilor Străbune, a dansului şi muzicii populare, adevărate perle coregrafice, să culeagă cele mai frumoase flori ale recunoştinţei publicului oriunde ar evolua, păstrând în formele lor artistice stilul, muzica, costumele şi spiritualitatea poporului român în toată autenticitatea lor. Le dorim ani rodnici de slujire cu credință melosului și dansului popular și o primăvară perpetuă de creație.

Dragi boinceni, să dăinuiţi prin „Mioriţa”, prin „Doina” lui Eminescu, iubindu-vă Graiul şi Neamul!

Felicia NICHITA-TOMA

Fotografii „Zorile Bucovinei”