
Pe o undă înrourată în lacrima graiului matern
„Limba este întâiul mare poem al unui neam”, scria Lucian Blaga. Pentru noi, românii înstrăinaţi de Ţară, Limba Română e o sărbătoare de suflet, este izvorul nesecat din care sorbim existenţa, piatra de temelie a identităţii, catargul ce ne ţine verticalitatea şi ne duce dăinuirea, e cel mai dulce şi frumos grai din lume. Limba Română ne este ca un altar, la care ar trebui să ne închinăm în fiecare zi. Spre marea noastră durere, mulţi români din ţinut îşi înstrăinează copiii de rădăcinile Neamului, de Grai, astfel se dezic de strămoşi.
Deşi ne-am sărbătorit Sfântul Grai la 31 august, cu toţi românii de pretutindeni, omagierea Limbii Române, organizată de Societatea „Mihai Eminescu”, în parteneriat cu Consulatul General al României la Cernăuţi, în persoana Excelenţei sale dnei Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, şi dl Ionel Ivan, ministru consilier, a continuat în dulcea Bucovină a lui Eminescu şi duminica precedentă, la sediul Societăţii „Mihai Eminescu”, cu lansările de carte ale scriitorului Dumitru Covalciuc, Tatianei Vlad Guga, profesorului Silvestru Pânzaru din România, a revistelor „Surâsul Bucovinei”, „Moldova literară”, prezentate de Paraschiva Abutnăriţei, vizionarea documentarului „Satul meu pe două hărţi”, despre istoria satului Proboteşti, realizat de Redacţia emisiuni în limba română, TV Bucovina, autor Leonid Parpauţ şi regizor Iulia Toderean, vernisarea expoziţiei „Familia Flondor”, colecţie de documente găzduite de Arhiva Regională de Stat din Cernăuţi, referitoare la viaţa şi activitatea marelui patriot român Iancu Flondor, artizanul Unirii Bucovinei cu Patria-mamă, prezentate de publicistul şi scriitorul Dumitru Covalciuc, de arhivistul Dragoş Olaru, cu depuneri de flori la monumentele geniului literaturii române - Mihai Eminescu (oaspeţii dragi din România, printre care şi amica noastră Florica Melnic, surprinzându-ne plăcut printr-un buchet de cântece patriotice şi romanţe pe versurile Poetului) şi cobzarului Taras Şevcenko.
Pe o undă
înrourată în lacrima graiului matern, cea de-a 26-a ediţie a Sărbătorii
naţionale „Limba noastră cea Română”, la care a fost prezentă aproape întreaga
echipă a misiunii diplomatice române – dnii Ionel Ivan, diplomaţii Edmond
Neagoe şi Lucian Ionuţ Indreiu, în frunte cu dna Eleonora Moldovan, Excelenţa
Sa Sebastian Ioan Hotca, Secretarul de Stat în Ministerul Afacerilor
Externe – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, inaugurată de preşedintele Societăţii Vasile
Bâcu, s-a înălţat spre cerurile Catedralei Limbii Române cu ruga „Tatăl
nostru”, rostită cu evlavie de preacucernicul părinte Vasile Covalciuc,
protopop de Storojineţ, vibrând armonios prin imnurile înălţate Graiului şi
Neamului de maeştrii Corului „Dragoş Vodă”, dirijaţi de maestro Dumitru Caulea,
prin melodioasele şi duioasele voci ale „Fetelor din Bucovina”, îndrumate de
Luminiţa Demeanic, răsfăţându-l, alintându-l şi ademenindu-l pe Puiu
Gheorghiţă.
A vorbi în limba română este obligaţia morală a fiecăruia faţă de mamă, de bunică...
„Limba
noastră-i o comoară”, citându-l pe A. Mateevici, Excelenţa Sa Sebastian Ioan
Hotca, Secretar de Stat pentru românii de pretutindeni, graţie bunăvoinţei
căruia au fost aprobate foarte multe proiecte, fapt pentru care îi mulţumim,dând
citire mesajul de felicitare al Ministerului, i-a îndemnat pe românii din
istorica provincie să aibă grijă în fiecare zi de această comoară: „Dragi
români! Folosesc această formulă, aceste cuvinte pentru a vă cuprinde pe toţi, pentru că aici,
la Cernăuţi, găsesc români adevăraţi. De fiecare dată când vin simt o bucurie
deosebită. Vă transmit salutul şi îmbrăţişările cele mai călduroase pentru tot
ceea ce faceţi pentru păstrarea limbii române, a identităţii culturale în
zonă”.
Dincolo de
orice nu poate nimeni să ne interzică să vorbim în limba română, să ne educăm
copiii cu dragoste faţă de Grai şi Neam, de altfel, referire făcută şi de dna
Eleonora Moldovan, care ne-a adresat mesajul de felicitare şi din partea
Ministerului Român de Externe, a concretizat că, în limita exerciţiului
diplomatic, va sprijini şi în continuare orice iniţiativă, menită să dezvolte
acest spirit bucovinean, prezent aici, la Cernăuţi, îndemnându-ne să continuăm
aceste tradiţii de a vorbi în limba mamei, de a fi români adevăraţi, păstrători
fideli ai patrimoniului cultural, moştenit de la părinţi, beneficiind de
sprijinul autorităţilor ucrainene, de normele naţionale, internaţionale, care
ne protejează: „Marcăm în formă oficială la Cernăuţi limba română împreună cu
dl Secretar de Stat Sebastian Ioan Hotca. Mulţumesc tuturor pentru participare,
că găsim clipe pentru a ne întâlni şi a lansa o carte fie la sediul Societăţii
„Mihai Eminescu, fie la Centrul Cultural „Eudoxiu Hurmuzachi”, fie la redacţia
ziarului „Zorile Bucovinei” sau în altă parte, momentele sunt semnificative,
adevărate, oamenii sunt pregătiţi pentru a prelua mesajul bucovinenilor, care şi-au păstrat
atât de bine şi ne-au transmis această moştenire culturală, spirituală şi
identitară. Mulţumim şi delegaţiilor ce vin de fiecare dată din România şi
sprijină societăţile culturale, comunitatea în ansamblu. Limba română este cea
care merită zilnic sărbătorită, s-o vorbim şi s-o cultivăm, fiindcă nu există
popor fără limbă, fără o limbă frumoasă, recunoscută pe plan internaţional şi
mondial, aşa cum este în cazul poporului român. În toate timpurile au fost
probleme şi acei, care şi-au asumat un rol pentru a avea grijă şi a cultiva
limba au fost eroi. A vorbi în limba română, în limba maternă, nu este doar un
act de demnitate, este obligaţia morală a fiecăruia faţă de mamă, de bunică, faţă
de acei care ne-au lăsat-o ca pe o ștafetă să o ducem mai departe. 31 august
este o zi în care
ne sărbătorim moștenirea și valorile spirituale”, a conştientizat Excelenţa Sa
Eleonora Moldovan, încurajând românii bucovineni să-şi educe copiii în limba română,
ca ei să-şi iubească Materna, să-şi cinstească înaintaşii.
Or, a iubi
Limba Română înseamnă aţi iubi Mama, Buneii, Strămoşii, portul popular. Am
admirat la Sărbătoarea Limbii Române o româncuţă, mai bine zis, un boboc de
viţă românească, care prin portul naţional a adus soarele românismului şi lumina
cea divină a speranţelor românilor înstrăinaţi de Patrie să strălucească în
sala Palatului Academic al Universităţii Bucovinene de Medicină – micuţa
Cosânzeană Veronica Andrieş, gătită frumos de zile mari în haine naţionale
precum şi se cuvine la asemenea festivitate de anvergură, care, sigur, nu numai va
vorbi, ci va iubi cu sufletul limba română precum bunica Maria Toacă şi bunelul
Tudor Andrieş din Cernăuţi, buneii Veronica şi Petrea Hriţcu din comuna
ucrainizată Ceahor. De altfel, şi bunica Veronica a venit la elogierea limbii
strămoşeşti, precum de fiecare dată, tot îmbrăcată într-o frumoasă ie, cumpărată
în Ţară.
„Vorbiţi, scrie-ţi româneşte,/ Pentru Dumnezeu!”
Cu un mesaj de salut a fost
alături de înalţii demnitari români şi viceguvernatorul Ruslan Senciuk, iar cu
o cuvântare înflăcărată a urcat în scenă Arcadie Opaiţ, preşedintele de onoare
al Societăţii „M. Eminescu”. De-a lungul secolelor şi istoriei noastre
vitregite, limba a fost cea care i-a unit pe români in momente cruciale. Şi de
data aceasta au sosit oaspeţi dragi, care ne-au adresat un cuvânt de felicitare
şi încurajare, şi delegaţi din Ţară, prezentaţi de vicepreşedintele Nicolae
Şapcă – Ioan Abutnăriţei, consilier la
Consiliul Judeţean Suceava, Vasile Ouatu, consilier la Primăria Piatra Neamţ, Dănuţ Huţu, directorul
Direcţiei de Cultură a Judeţului Botoşani, Paraschiva Abuntăriţei, preşedintele
filialei „Arboroasa” din Vatra Dornei a Asociaţiei Pro Basarabia şi Bucovina, Gheorghe
Dolinschi, secretar al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română etc.
Cu ovaţii şi lacrimi în ochi românii din sală au aplaudat imnurile înălţate Limbii Române de românaşii din Ansamblul etnofolcloric „Izvoraş”, condus de interpreta Victoria Costinean din Ropcea, Lucrător Emerit al Culturii, au rămas fascinaţi de perlele carpatine ce s-au revărsat răvăşitor prin admirabila voce şi talentul tânărului interpret profesionist Ilie Caraş, originar din Ropcea ce ne-a adus dorul şi dragostea faţă de sfinţenia Limbii Române din Patria noastră istorică, de trilurile de priveghetori ce plâng şi cântă prin fascinanta voce a Gheorghinei Pascal, de melodioasa voce şi de frumoasa baladă, doinită cu foc tineresc ce-i domină încă inima, de rapsodul Nicolae Mintencu din Voloca, de emoţionantul recital al tânărului student Denis Apetri, de frumoasele voci ale simpaticilor moderatori Igor Costea şi Nicoleta Petriuc, Sofia Roşca, a tinerei şi talentatei Elena Petriuc, a membrilor din Ansamblul „Perla” şi a solistei Emilia Nicorici.
Deşi au fost invitaţi la mai
multe manifestări şi întâlniri, înalţii oaspeţi români – Secretarul de Stat dl
Sebastian-Ioan Hotca, însoţit de dl Radu Cosma, dna Eleonora Moldovan şi dl
Ionel Ivan, au vizitat şi redacţia
ziarului „Zorile Bucovinei”, Centrul „Eudoxiu Hurmuzachi”, Şcoala Populară de Artă şi Civilizaţie Românească,
condusă de Iurie Levcic, au asistat la
un scurt program artistic, prezentat de Ansamblul „Perla”.
Evident, Sărbătoarea Zilei Limbii Române a fost cu adevărat înălţătoare şi urmează să fie continuată în fiecare zi. Nu mi-a rămas decât să închei cu îndemnul patriotic: „Vorbiţi, scrie-ţi româneşte,/ Pentru Dumnezeu!”.
Felicia NICHITA-TOMA
Fotografii: „Zorile Bucovinei”