25 iunie 2022
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

CU MIRCEA LUTIC, SPRE COLOANA INFINITULUI

30 mai 2015 р. | Categorie: Noutăţi

„Talentul  munceşte, geniul creează”, afirma Robert Schumann, unul dintre cei mai celebri compozitori romantici. Or, înnobilat cu harul creării, scriitorul Mircea Lutic mai „arde” încă cu fervoare în pledoaria creaţiei, deşi „faimoşii boi plăvani” i-au adus în oaza primăverii destinatul car  „Cu dalbi sorginţi de ler în veghea” anilor.

Personalitate polivalentă a culturii şi spiritualităţii româneşti, cel care reprezintă elita intelectualităţii bucovinene, domnul Mircea Lutic s-a afirmat nu doar ca scriitor, traducător, istoric, ci şi ca simbol al renaşterii noastre spirituale, s-a impus ca o prezenţă reprezentativă care a ştiut să adune în potirul creaţiei  inestimabile valori naţionale, simţire şi trăire românească. Constantin Noica spunea că oamenii iartă mai degrabă crimele cuiva, dar nu pot ierta meritul. Dincolo de orice, cred, nu voi exagera, dacă voi spune că decanul literaturii din Bucovina, Mircea Lutic, prin chemarea sa, prin ceea ce a făcut şi a creat, se află în centrul orbitei sonore a umanităţii, a românilor de pretutindeni. De altfel, prin măiestria sa,  prin cunoştinţele vaste în domeniul limbii române,  dl Mircea Lutic este decanul literelor şi culturii româneşti, care, „Cu şopot cristalin de verb matern”,  a ştiut să armonizeze cuvântul atât în creaţiile sale poetice, de o excepţională valoare artistică, cât şi în traducerile pe care le-a făcut din literatura universală – rusă, ucraineană, gruzină.

O altă parte de zbor a fericitului creator e acea că peste 35 de ani  Mircea Lutic s-a dăruit, cu trup şi suflet, activităţii prodigioase de secretar general de redacţie al ziarului „Zorile Bucovinei”, înveşmântându-l într-o aleasă limbă literară, ziariştii tineri trecând o şcoală severă şi învăţând multe de la exigentul lor îndrumător.

Creator de o uriaşă forţă poetică şi publicistică, dominat de spiritul mesianic al dumnezeirii, cu care ţine aprins rugul iubirii faţă de Grai şi Credinţă, prin corectitudinea limbajului poetic, fluiditatea şi armonia versului, modelat cu talent de o cunoaştere perfectă a limbii române, Mircea Lutic urcă piscul celor mai reprezentative valori artistice literare nu doar din Bucovina istorică.

Cea mai  tulburătoare surpriză, bucuria căreia l-a emoţionat pe dl Mircea Lutic  până la lacrimi, i-a căzut ca o mană cerească, la 29 mai curent, de ziua  când Providenţa l-a adus pe lume, venind din partea Excelenţei Sale Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, energica, generoasa şi priceputa la toate distinsa doamnă, care a favorizat întâlnirea de suflet cu Omul de cultură Mircea Lutic, care a trudit o viaţă la clădirea Templului Limbii Române, numărându-se printre fondatorii primei societăţi culturale a românilor din regiunea Cernăuţi – „Mihai Eminescu”.

Cu unduiri evocatoare, dna Eleonora Moldovan a animat şi modelat reuşit întâlnirea de suflet, relevând incomensurabilul aport al lui Mircea Lutic  la valorificarea trecutului cultural bucovinean, activitatea-i excepţională întru prosperarea naţională, întru promovarea românismului: „Sunteţi un apostol al românilor din Bucovina, reprezentaţi pentru întreaga comunitate românească de pretutindeni un model, o personalitate complexă, polivalentă a culturii noastre, care a clădit punţi de legătură între culturile altor popoare. Vă exprim atât din partea Consulatului General al României, cât şi din partea Statului Român, aprecierea, recunoştinţa noastră pentru activitatea literară, depusă în serviciul limbii şi prosperării neamului”. Excelenţa Sa i-a adresat cuvinte de gratitudine, dând citire mesajelor înalţilor demnitari români, domnilor Angel Tâlvăr, Ministru delegat pentru românii de pretutindeni, şi Sebastian Ioan Hotca,Secretar de stat, înmânându-i onoratului sărbătorit Diplome de Excelenţă din partea Guvernului României şi a misiunii diplomatice române.

În şiragul elogierilor au strălucit şi mărgăritarele  din mesajul distinsei doamne Lora Bostan, doctor în ştiinţe filologice, care, referindu-se la importanţa şi valoarea personalităţii lui Mircea Lutic,  a subtilizat aprecierea scriitorului de către regretatul savant Grigore Bostan, fostul titular al Catedrei de Filologie Română şi Clasică a Universităţii Cernăuţene, Membru de Onoare al Academiei Române: „Putem spune cu certitudine că, graţie lui Mircea Lutic,  s-a menţinut limba română pură şi la redacţiile publicaţiilor româneşti, şi în mediul scriitoricesc, fiindcă el a fost un model de a vorbi frumos, de a folosi cuvintele la locul lor. În creaţiile Domniei Sale descoperim o dragoste mare pentru Neam, dar şi pentru Dumnezeu. Aspectul e evident nu doar în poezie, ci şi în traducerile realizate de autor din literatura universală, dând o versiune corectă şi cea mai apropiată de textul original. Un exemplu evident e cunoscutul roman al lui F. Dostoevski „Fraţii Karamazov”, fiindcă o asemenea versiune ce să corespundă la sută originalului, în limba română nu există. L-a apreciat mult şi dnul Grigore Bostan”.

Într-un timp aproape record, de nici o oră, dna primar Elena Nandriş, la rugămintea Excelenţei Sale, a reuşit să onduleze un spectacol muzical de zile mari, susţinută de vocile superbe ale domniţelor Elena Petriuc, şefa Casei de Cultură din Mahala, Marina Gostiuc şi Irina Ivaneţ, membre ale ansamblului folcloric local, acompaniate la acordeon de maestrul Veaceslav Codiţă, şi să-l întâlnească pe omagiat cu urarea: „Mulţi ani trăiască!” şi câteva cântece patriotice ce i-au răscolit sufletul nu doar valorosului sărbătorit, ci şi nouă, celor prezenţi.

Cu ochii înrouraţi şi sufletul vibrând de fericire, emoţionat de clipa de graţie a surprizei, dl Mircea Lutic i-a adresat dnei Eleonora Moldovan cele mai alese mulţumiri, mărturisind: „La drept vorbind, întotdeauna am simţit prezenţa aici la Cernăuţi a unui cuib  românesc solid – Consulatul General al României, dar, în ultimul timp, în special. Este îmbucurător şi lăudabil faptul că Excelenţa Sa, dna Eleonora Moldovan, e prezentă la foarte multe manifestări ucrainene şi vorbeşte în limba ucraineană, astfel a sporit colosal autoritatea Consulatului. Acest exemplu ar trebui să fie urmat şi de diplomaţii ucraineni. Astfel sunt  soluţionate multe probleme, iniţiate şi înfăptuite multe proiecte. Nu m-am aşteptat de un asemenea gest, de o asemenea surpriză plăcută, să vină acasă după mine maşina misiunii diplomatice române, ceea ce dovedeşte că Ţara îşi preţuieşte valorile. Crezul meu de cetăţean care mă reprezintă a fost şi este prosperitatea poporului, limba, credinţa, că lupta întăreşte convingerea. Or, cel mai solid paladiu  al românilor, smulşi de la sânul Patriei, este limba maternă ce ne-a ocrotit. Dacă am fi pierdut această ocrotire – limba română, probabil, nu mai existam astăzi, nu era în Bucovina nici un român”.

La admiraţia dnei Eleonora Moldovan, că „Bucovina reprezintă acea parte a lumii, unde interferenţa şi relaţiile româno-ucrainene sunt atât de frumoase”, dl Mircea Lutic a sensibilizat: „Ar fi minunat dacă ar fi în toate domeniile. În domeniul literar nu e chiar aşa. Eu, ca participant activ la  procesul literar, nu pot spune lucrul acesta. Dacă scriitorii ucraineni se întâlnesc cu elevii în şcoli, chiar cu populaţia la nivel raional, apoi pentru scriitorii români este creat un regim special – doar cu aprobarea din partea Departamentului Învăţământ şi Ştiinţă al ARS. Cândva intram liber în şcoli, organizam întruniri cu elevii, care aveau posibilitatea să vadă un scriitor în carne şi oase, nu din manuale”.  Atenuând neliniştea scriitorului, dna Consul General a dezvăluit că, în prezent, a convenit „acordul cu guvernatorul O. Fyşciuk, ca aceste întâlniri şi relaţii cu comunitatea, a scriitorilor elitei româneşti, să se poată desfăşura liber”.

Primind cu emoţii mărturisirile de preţuire, dialogul Mircea Lutic-Eleonora Moldovan a continuat, în stil filozofic, până seara târziu, omagiatul, împreună cu toţi cei prezenţi, a cântat înălţătoarele imnuri patriotice „Cântă cucu-n Bucovina”, „Măi, române”, „Maramureş, plai cu flori”etc.  În acest context istorico-patriotic, formidabila întâlnire cu scriitorul Mircea Lutic, contopindu-se cu urcuşul impunător în „Coloana infinitului”, menită să sprijine pentru veşnicie bolta românismului în Bucovina înstrăinată.

Felicia NICHITA-TOMA

Fotografii „Zorile Bucovinei”