02 iulie 2022
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

Angel Tîlvar: Trebuie să iubim România oriunde ne-am afla și să nu uităm niciodată că suntem români

21 martie 2015 р. | Categorie: Noutăţi

Reporter: Domnule ministru, ați avut mai multe vizite în rândul românilor de pretutindeni.

 Care au fost prioritățile pe care le-ați avut in vedere și care sunt probleme cu care aceștia se confruntă?

Angel Tîlvar (ministru delegat pentru Românii de pretutindeni): În primul rând vreau să vă mulțumesc pentru faptul că sunteți aici și mă bucur că existați pentru că este nevoie de presă care să se adreseze românilor de pretutindeni. Au fost trei călătorii, dar ele au avut ca justificare acoperirea diasporei istorice, a celei de mobilitate, și nu în ultimul rând avem o diasporă specială, care are și o componentă istorică,

dar și una de actualitate, și anume românii din Canada. Prioritățile sunt in funcție de tipul de comunitate cu care noi ne-am întâlnit. Dumneavostră știu că sunteți preocupat de Valea Timocului și de Voievodina. Acolo avem un set de probleme care se regăsește și la alte state din jurul României, și în Bulgaria și în Albania și în Ucraina, lucruri care țin fie de recunoașterea statutului de minoritate, fie de maniera prin care statul dialoghează cu românii de acolo, direct sau prin intermediul unor asociații sau unor consilii, de exemplu în cazul Serbiei, fie de maniera in care identitatea națională este păstrată, este incurajată și se manifestă. Acolo unde noi am considerat că mai sunt lucuri de spus și de făcut prin dialog bilateral încercăm să dăm o mână de ajutor. În comuntățile de mobilitate, și am fost în Catania, așa cum bine știți, sunt lucuri legate fie de contractele de muncă, de felul in care românii se integrează și intră pe piața muncii, de felul în care li se respectă drepturile. În măsura în care mecanismele instituționale sunt activate în cazul unor abuzuri, în măsura în care ei se constituie în asociații și, în felul acesta, contribuie cu putere mai mare sau mai mică la viața comunităților, în măsura în care se implică, în măsura în care țin legătura cu cei rămași acasă. Să nu uităm că avem un număr mare de copii ai căror părinți sunt plecați și muncesc în străinătate. Ei sunt ai noștri și merită toată atenția noastră. În Canada avem și o diaspora istorică. Românii care se simțeau amenințați sau nu erau de acord cu statul comunist și-au găsit o țară tolerantă, unde să-și poată începe o viață nouă, în libertate și democrație. Dar au urmat alte plecari de aici legate de perioada recentă când, din motive economice, sau de reintregire a familiilor sau din dorința de a câștiga mai bine, românii au plecat acolo. Am văzut că sunt bine integrați, sunt foarte prețuiți, sunt respectați la nivelul Canadei. Au pătruns prin muncă în toate mediile, sunt foarte mulți români care lucrează în zona guvernamentală, ceea ce nu-i puțin lucru. Noi am avut întâlniri la nivelul cel mai înalt, parlamentar, cu președintele Senatului, al Camerei, dar și cu Președintele Parlamentului din Toronto. Am putut vedea că același cuvinte bune sunt spuse despre români peste tot. Ne-am întâlnit cu ministrul Migrației. Evident că am abordat și problema vizelor pentru că este vital pentru noi ca românii să poată circula nestingherit și să poată avea legături în țară chiar din perspectiva Departamentului nostru. Atunci când posibilitatea de a călători este neîngrădită și noi ne mișcăm mai ușor, atunci când ne urmărim obiectivele.

Reporter: Ați observat la comunitățile pe care le-ați vizitat o preocupare pentru păstrarea identității românești? Întrebarea vine și din perspectiva denumirii pe care portalul nostru o are.

Angel Tîlvar: Am observat-o pentru că, pe undeva, este un reflex, o reacție umană normală. Oriunde ai fi, cauți să te intâlnești cu oameni asemeni ție. Pe de altă parte, și departamentul nostru, întreaga activitate a Ministerului Afacerilor Externe își propune păstrarea legăturii cu românii, oriunde s-ar afla ei. Trăim o perioadă în care mobilitatea este maximă, și o persoană care acum este in străinătate, peste două zile poate fi intâlnită în interiorul granițelor. Pe de altă parte, păstrarea identității cred că este un obiectiv strategic pentru orice stat civilizat, cu atât mai mult cu cât vorbim de un popor, românii, care de-a lungul istoriei și de-a lungul vremii a avut ce oferi culturii universale, civilizației, dezvoltării tehnice universale. Sunt elemente cu care ne mândrim și pe care vrem să le valorizăm în continuare și care ne ajută într-o perioadă în care imaginea este extrem de importantă, ne ajută să promovăm și acele părți legate de noi care să ne pună într-o lumină favorabilă.

Reporter: Ne aflăm într-o perioadă de selecționare a proiectelor de finanțare ale Departamentului pe anul 2015. Ce alteptări aveți de la această sesiune?

Angel Tîlvar: Proiectele vizează concluziile care s-au tras în perioada ceva mai îndepărtată. În funcție de acele concluzii s-a creionat ghidul de finanțare și se împlementează sub forma proiectelor. Eu mi-am propus să fiu riguros în ceea ce privește aceste proiecte, încerc să intervin cât mai puțin, spre deloc, în felul in care ele sunt evaluate. Există o comisie care se ocupă cu acest lucru și care răspunde în fața mea și în fața legii, până la urmă. Îmi doresc ca după încheierea sesiunii de evaluare și după ce se implementează proiectele, să ne putem prezenta în fața oamenilor cu o evaluare pozitivă din punct de vedere al corectitudinii și al manierei legale in care s-au atribuit aceste fonduri, pentru că vorbim de bani publici. Măsura în care aceste proiecte corespund dorințelor noastre este una pe care o vom putea evalua la sfârșitul sesiunii pentru că la momentul acesta, de exemplu, eu nu am o evidență a proiectelor.

Îmi doresc însă ca ele să satisfacă plaja de obiective pe care le avem prin ghidul de finanțare, care este accesibil tuturor și îmi doresc ca de la an la an acest ghid să se îmbunătățească și sunt semnale că oamenii percep mai bine acest ghid. El întotdeauna a stârnit discuții. Cei care nu reușesc să se califice spun că ghidul este prost, iar maniera de atribuire nu a fost una foarte inspirată, iar de partea cealaltă, alții spun că totul este în regulă. Scopul meu ar fi ca absolut toată lumea să fie mulțumită. Noi am și anunțat, eu personal am anunțat că sunt dispus să fac o a doua sesiune de depuneri de proiecte în condițiile în care rămân bani nealocați, dar i-am rugat de fiecare dată pe toți să înțeleagă, și prin intermediul dumneavostră o fac din nou, este important pentru mine ca rigorile legii din România să fie clare și să fie respectate de toată lumea. Eu sunt optimist că, pe obiective, în ceea ce privește încurajarea societății civile, a mediului asociativ, a păstrării identității, a educației, toate obiectivele pe care le avem in strategie, vor fi atinse. Nu știu in ce măsură vor fi atinse la nivelul pe care ni-l dorim. Am motive să cred, din discuțiile pe care le-am avut cu mediul asociativ, atât din Italia, cât și din Canada, și chiar din Valea Timocului, că, pe an ce trece, oamenii devin tot mai bine pregătiți din punct de vedere al elaborarii unui proiect, ceea ce este foarte importat, și acest lucru poate fi exemplificat prin faptul că o parte din oamenii care doi, trei ani nu au reușit să aibă acces la finanțare nerambursabilă, de doi, trei ani au de fiecare dată proiecte trecute, ceea ce mie îmi dă un semnal pozitiv.

Reporter: Ce impostanță acordați presei, mai ales celei digitale, într-o perioadă în care Internetul ne ajută foarte mult și din această perspectivă a păstrării identității naționale, mai ales in zonele unde presa scrisă pătrunde mai greu, și aici mă refer la Valea Timocului, la Ucraina?

Angel Tîlvar: Faptul că vă aflați aici este un compliment pentru mine, dar este și un mesaj pe care noi, împreună, îl dăm tuturor, că presa care se adresează românilor se află sus pe agenda departamentului nostru. Este evident că lumea s-a schimbat, se schimbă, se va schimba. Sunt două variante de a te raporta la lume: de a fi contemplativ, de a fi nostalgic, sau de a înțelege că trebuie să te adaptezi în permanență. Noi am optat, eu și cu colegii mei, pentru varianta a doua, motiv pentru care în cadrul proiectelor pe care le finanțăm probabil că o să puteți vedea la momentul încheierii evaluarărilor, propuneri legate de presă, de presa digitală, de platforme vor fi probabil regasite. Spun asta tocmai ținând seama de realitățile obiective, din teren, care țin de confort, de comoditatea accesului la informație, de viteza de propagare. Lumea a devenit mult mai mică. Lucruri pe care eu le-am făcut la Ottawa sau la Toronto apăreau in aproximativ o oră, să zicem, în sudul Indiei. Lucruri pe care le făceam în Valea Timocului erau comentate in Norvegia în aproximativ o oră sau o zi, după ce se petreceau. Nu-i puțin lucru. Pentru noi a devenit un fapt cotidian, dar pe fond reprezintă o schimbare in ceea ce privește legăturile dintre oameni pentru că presa, practic, asigură legătura dintre oameni. Rețelele de Social Media au o importanță, deși eu sunt nuanțat și aș putea discuta foarte mult și despre calitatea Social Media, dar nu este momentul acum, dar nu putem face abstracție de faptul că este un mediu de propagare, de feed-back, de agregare extrem de important, de care noi avem obligația, ca oameni care lucrează în serviciul public, să ținem seama.

Reporter: Confirm ceea ce spuneți, pentru că noi am ajuns, prin intermediul unei rețele de socializare, să avem corespondenți, de exemplu la Costiceni, Noua Suliță, Ucraina, unde am descoperit o scriitoare pentru copii, Zinaida Smochină-Rotaru, necunoscută în România și care scrie poezii pentru copii foarte frumoase. O publicăm constant pe portalul Literatură Copii și Identitate Românească. Pe noi ne preocupă foarte mult proiectele dedicate copiilor...

Angel Tîlvar: Știu acest lucru.

Reporter: Tocmai din acest motiv v-aș întreba cum percepeți utilitatea acestor proiecte și dacă departamentul are de gând să extindă adresabilitatea proiectelor sale astfel incât să se poată bucura de ele și copiii. Este poate târziu să îi propui unui tânăr de 20 de ani o strategie identitară, dacă nu ai inceput acest lucru la vârsta copilăriei, cu literatura specifică vârstei, cea care cultivă tradițiile, poveștile, basmele.

Angel Tîlvar: Sunt multe proiecte pe care noi le-am susținut și care se adresează copiilor cu vârste mai mici de 20 de ani. Este vorba de cursuri de limba și literatura română. Putem vorbi de faptul că indivizii, copiii, se implică în mediul social, fie in mediul organizat. Mă bucură și asta v-o pot spune ca observație personal că se citește din ce în ce mai mult. A fost o perioadă în România când scăzuse dramatic consumul de carte. Ceea ce nu ințeleg este de ce cărțile sunt atât de scumpe in România pentru că am constatat că sunt mai scumpe in alte țări unde costul vieții este mult mai ridicat. Mi-aș dori să existe programe de promovare de cărți din partea distribuitorilor cu reduceri substanțiale pentru că în felul acesta cumpărăm mai mult și citim mai mult. Din punct de vedere al departamentului, noi am spirjinit proiecte care ne ajută să ne indeplinim scopurile și anume să în facem pe copii să aibă acces la limba lor și accesul acesta să se facă prin intermediul unor oameni pregătiți, unor oameni care să le vorbească o limbă corectă, frumoasă, cât mai aproape de cea literară. Să aibă acces la asociații care să îi determine să-și păstreze tradițiile. Inclusiv pe Valea Timocului am găsit o doamna absolut extraordinară care ii invață pe copii cusături vechi românești. Nu știu câți sunt în România cei care se ocupă cu așa ceva, dar mi-a plăcut foarte mult și m-am bucurat că am putut și noi să fim parte la această poveste. În același timp, prin ceea ce facem, prin intâlnirile pe care le avem cu autorităţile din locurile unde ne ducem, încurajăm de exemplu ca limba română să ocupe un loc pe care îl merită în orarul școlar, ca identificare a celor care doresc să studieze limba română să se facă așa cum trebuie. Nu este o problemă foarte simpă. Am întâlnit această problemă în Serbia și mi-aș dori-o rezolvată de o manieră cât mai apropiată de proiectele noastre, de dorințele românilor de acolo. Accesul din punct de vedere fizic la cursuri, la orele de limba română să fie încurajat de stat din zonele respective. Dacă ai ora la patru ceasuri după sfârșitul orelor de curs, este clar că scade entuziasmul. Dacă nu ai cu ce să te deplasezi de acasă până la școală atunci când ai acest ore de limba română, iar este o problemă. Aparent sunt probleme mici, dar eu cred că avem oblligația să contabilizăm și să vedem toate aceste reglaje fine și să intervenim acolo unde putem și ne permite legea in relațiile bilaterale pentru că avem interesul să ne atingem obiectivele.

Reporter: Un proiect care mie imi este foarte drag, ca oricărui român, este Casa Memorială Aron Pumnul de la Cernăuți. Am vizitat clădirea impreună cu oameni de la departament în urmă cu trei ani. Care este data finalizării acestui proiect de restaurare?

Angel Tîlvar: Noi ne dorim să îl putem finaliza în acest an pentru că în cadrul casei memoriale va fi un muzeu dedicat lui Mihai Eminescu. Mai mult dect atât, viziunea noastră asupra unor astfel de locuri se referă la funcțional, in sensul că această casă va fi centru cultural unde românii să se poată întâlni, unde să poată avea loc evenimente culturale, care țin de păstrarea identității, a tradițiilor și așa mai departe. Pe lângă valoarea simbolică, pe lângă faptul că va aminti intotdeauna de Aron Pumnul și de Eminescu, ne dorim ca acolo să se petreacă ceva, românii să știe că există un loc in spațiul lor geografic, in aria de rezidență, in care se pot intâlni, în care pot avea loc contacte între personalități din țară și cei de acolo pentru că ne dorim să ținem aceste legături. Din punct de vedere insă tehnic, birocratic, cred că lucrurile sunt pe un drum bun. Erau lucruri care țineau de legile locale, de consiliul local, de decizii ale consiliului local, așa cum știți și dumeavostră și cum știu și eu. O parte din probleme a fost rezolvată și mă bucur să s-a întâmplat acest lucru. Acum depinde de noi să accelerăm procesul de definitivare a proiectului.

Reporter: Vorbeați, cu prilejul unui alt interviu, despre votul egal pentru toți românii din diaspora, o problemă care a provocat multă tensiune și multă emoție anul trecut. Care este perspectiva implementării unui sistem de vot electronic sau prin corespondență?

Interviu realizat de Petre Crăciun

Imagine și editare Robert Cilincă

http://www.identitateromaneasca.ro/