Ungaria își retrage veto-ul. Acordul care deschide calea Ucrainei spre UE

2 octombrie 2026 р. | Categorie: Noutăţi

Ungaria își retrage veto-ul. Acordul care deschide calea Ucrainei spre UE

Criza dură din relațiile dintre Ucraina și Ungaria, care s-a agravat în ultimele săptămâni și a afectat ambele părți, pare să se apropie de sfârșit.

După confruntările publice, Kievul și Budapesta au trecut discret la un dialog constructiv și au convenit asupra unei soluții care ar putea răspunde intereselor tuturor părților — Ucrainei, guvernului Ungariei, minorității maghiare din Transcarpatia și Uniunii Europene.

Există, de asemenea, un plan de acțiune pentru depășirea crizei.

Primul pas, potrivit acordului, l-a făcut Ucraina: în parlament a apărut un proiect de lege convenit cu reprezentanții minorităților naționale, inclusiv cu cea maghiară. Există suficiente voturi pentru adoptarea acestuia. Chiar și Volodîmîr Viatrovîci, care este precaut în privința unei eventuale „reduceri” a nivelului de protecție prevăzut de legislația lingvistică, a declarat că este pregătit să voteze aceste modificări.

Adoptarea legii îi va permite premierului ungar Peter Magyar să demonstreze că este preocupat de minoritatea maghiară din Ucraina. Viktor Orbán nu a reușit să obțină un rezultat similar.

În schimb, Ucraina va obține un rezultat la fel de clar. Budapesta va debloca două clustere în negocierile de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. Acest lucru ar urma să se întâmple la 13 octombrie. Pentru a respecta acest termen, Kievul, Bruxellesul și Budapesta trebuie să urmeze un calendar foarte strâns, dar considerat realist.

Potrivit vicepremierului pentru integrare europeană, Vsevolod Cențov, toate clusterele ar urma să fie deschise până la sfârșitul anului.

Acest lucru nu înseamnă că toate problemele din relațiile bilaterale au fost rezolvate.

Este evident că între Ucraina și Ungaria există încă o lipsă profundă de încredere.

În special, planul de ieșire din criză a fost conceput astfel încât să ofere garanții că niciuna dintre părți nu va renunța la înțelegere. Potrivit informațiilor obținute de „Evropeiska Pravda” din ambele părți, acordul urmează să fie pus în aplicare.

Acest lucru creează și posibilitatea unor pași suplimentari pentru normalizarea relațiilor.

Dacă planul va funcționa, singurii care ar avea de pierdut ar fi, potrivit autorului, Rusia și partidul lui Orbán, considerat apropiat de Moscova. Autorul apreciază însă că aceștia ar putea încerca în continuare să saboteze înțelegerea dintre guvernele ucrainean și ungar.

„Isteria carpatică” a premierului Ungariei

Despre punctul culminant al conflictului s-a relatat deja.

Summitul inaugural al „Optului Carpatic”, desfășurat în regiunea Ivano-Frankivsk, la care Budapesta acceptase inițial să participe, a degenerat brusc într-un conflict diplomatic deschis, cu gesturi și declarații ostile din partea Ungariei.

Premierul Peter Magyar a contribuit personal la deteriorarea relațiilor și la îndepărtarea perspectivelor de reconciliere cu Ucraina.

El a acuzat public Kievul că ar fi întreprins acțiuni fără coordonarea guvernului ungar — acuzații despre care „Evropeiska Pravda” afirmă că nu erau adevărate. De asemenea, a anulat înțelegerea dintre „Naftogaz” și compania ungară MOL privind construirea unor instalații de depozitare a petrolului pentru Ucraina.

Ultima decizie a fost considerată de autorul articolului drept deosebit de lipsită de logică, deoarece proiectul ar fi adus venituri Ungariei și ar fi oferit Ucrainei mai multă siguranță în privința aprovizionării cu combustibil. Magyar s-ar fi opus faptului că cele două companii au ajuns la un acord fără participarea sa.

În condiții obișnuite, asemenea acțiuni ar fi dus la o deteriorare și mai mare a relațiilor.

Totuși, relațiile dintre Ucraina și Ungaria se aflau deja într-o criză profundă. Kievul nu era interesat de o escaladare suplimentară și, prin urmare, nu a răspuns prin măsuri similare.

Ulterior, această abordare s-a dovedit a fi utilă.

Cum a început apropierea dintre Ucraina și Ungaria

Potrivit mai multor surse citate de „Evropeiska Pravda”, momentul de cotitură a fost sesiunea Adunării Generale a ONU de la New York.

Ungaria a fost reprezentată acolo de Anita Orbán, care s-a întâlnit cu omologul său ucrainean, Andrii Sybiha. Cei doi miniștri au convenit să nu facă publice pentru o perioadă detaliile negocierilor. Abia acum, când punerea în aplicare a acordului dintre Kiev și Budapesta se apropie de final, Sybiha a confirmat existența acestor discuții.

Un detaliu interesant: după întâlnirea de la New York, Anita Orbán a acordat un interviu publicației de opoziție „Index”, considerată pro-Orbán. Principalul mesaj a fost că Ungaria ar putea să-și revizuiască poziția față de formatul Carpatic și că există evoluții pozitive în privința minorităților naționale. Ea nu a precizat însă în ce constau aceste evoluții.

„Evropeiska Pravda” a reconstituit, pe baza discuțiilor cu mai multe surse, principalele elemente ale acordului.

Negocierile nu s-au limitat la nivelul ministerelor de externe. Un rol important l-a avut și componenta privind integrarea europeană, unde omologul Anitei Orbán este vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană, Vsevolod Cențov.

Negocierile privind condițiile și modalitatea de înaintare a Ucrainei spre UE începuseră încă înaintea summitului Carpatic.

Scandalul provocat de Peter Magyar a întrerupt aceste discuții, dar dialogul a fost ulterior reluat. Mai multe surse susțin că reluarea dialogului a fost unul dintre principalele rezultate ale negocierilor dintre Sybiha și Anita Orbán la New York.

Ulterior au început negocierile privind măsurile concrete legate de integrarea europeană.

„Dorim să construim încrederea cu Ungaria. Pentru aceasta sunt necesare acțiuni practice și concrete din partea ambelor părți”, a explicat vicepremierul Cențov.

Planul de schimb dintre Ucraina și Ungaria

Declarația lui Cențov privind necesitatea construirii încrederii nu este întâmplătoare. Detaliile acordului arată că între cele două părți există încă un nivel redus de încredere.

Acordul dintre Kiev și Budapesta poate fi rezumat astfel:

• Ucraina s-a angajat să adopte modificări la Legea educației, convenite cu reprezentanții diferitelor minorități naționale.

• Ungaria s-a angajat să permită deschiderea a încă două clustere în negocierile de aderare a Ucrainei la UE.

• Acestea sunt clusterele nr. 2 „Piața internă” și nr. 3 „Competitivitate și creștere favorabilă incluziunii”.

Problema minorităților nu reprezintă o cerință nouă pentru Ucraina. Pentru UE, drepturile minorităților sunt printre principiile fundamentale, iar modificările respective sunt prevăzute în „foaia de parcurs” care constituie unul dintre criteriile oficiale ale procesului de aderare.

La rândul său, angajamentul Ungariei de a debloca cele două clustere nu este unul nou. Budapesta promisese să-și ridice veto-ul încă din iunie, când a fost convenită aceeași foaie de parcurs.

Pentru că între cele două capitale există puțină încredere, mecanismul a fost conceput astfel încât cele două țări să avanseze în paralel, pas cu pas, fiecare având posibilitatea de a opri procesul dacă cealaltă parte nu își respectă angajamentul.

Primul pas public urma să fie făcut de Ucraina — și a fost făcut.

În parlament a apărut proiectul de modificare a legii. Oficial, acesta a fost înregistrat de deputați, inclusiv de conducerea Radei Supreme și a comisiilor parlamentare relevante. În practică, documentul a fost elaborat de guvern împreună cu parlamentarii și coordonat cu reprezentanții minorităților naționale, nu doar cu minoritatea maghiară.

Următorul pas trebuie să îl facă Ungaria.

La 6 octombrie, în cadrul organismului de lucru al UE pentru probleme de extindere, cunoscut sub abrevierea COELA, partea ungară ar urma să fie de acord ca președinția irlandeză a UE să trimită Ucrainei o solicitare de a transmite Uniunii Europene pozițiile sale de negociere pentru clusterele nr. 2 și nr. 3.

Este o procedură tehnică și birocratică, dar tocmai acest pas a fost până acum blocat de veto-ul Ungariei, împiedicând astfel deschiderea clusterelor.

Ulterior, UE și Ucraina vor parcurge, pas cu pas, procedurile tehnice necesare. Ucraina va pregăti legea pentru adoptare în parlament, iar Ungaria va permite continuarea procedurilor necesare deschiderii clusterelor.

Reuniunea Consiliului UE la care ar urma să fie luată decizia finală este programată la 13 octombrie. Înainte de această dată, parlamentul ucrainean trebuie să adopte legea.

Pentru a respecta calendarul, Rada Supremă ar urma să se întrunească într-o ședință extraordinară la 12 octombrie și să adopte modificările la Legea educației atât în prima lectură, cât și în ansamblu.

„Sperăm că pe 12 octombrie legea va fi adoptată, ceea ce va permite deschiderea clusterelor doi și trei până la reuniunea Consiliului European programată pentru 15 octombrie”, a declarat Cențov.

Calendarul este foarte strâns. Pentru Rada Supremă, adoptarea unei legi la doar o săptămână după înregistrarea ei reprezintă o procedură extrem de rapidă. O amânare sau un eșec al votului parlamentar ar afecta întregul proces.

Modificări care nu sunt doar pentru Ungaria

Principalele idei ale proiectului de lege nu sunt noi. Kievul promisese încă înainte de invazia pe scară largă să introducă modificări punctuale în legislația educației pentru a ține cont de observațiile reprezentanților minorității maghiare.

Solicitări similare au venit și din partea minorității române, care are o poziție publică mai puțin vizibilă, dar care așteaptă, de asemenea, anumite modificări din partea Ucrainei ca parte a procesului de apropiere de Uniunea Europeană.