EU, DE DRAGOSTE ŞI DOR, O SĂ SUFĂR PÂNĂ MOR...

4 februarie 2016 р. | Categorie: Din poşta redacţiei

Copii şi nepoţii îşi văd de rostul lor. Singură în casă, nu simt răceala singurătăţii, întărindu-mi sufletul cu rugăciuni la Maica Preacurata şi alinându-mă cu cuvintele ce izvorăsc din adâncul inimii. Mulţumesc „Zorilor Bucovinei” pentru că mă primeşte aşa cum sunt, aducând la lumina tiparului gândurile şi simţirile mele.

Sărmana inima mea...

Inimă nu suspina,

Multe ceri, dar nu-ţi pot da!

Gândurile tot mă bat,

Bătrâneţile-s în prag.

Cumplit dorul mă frământă,

Inima n-are odihnă...

De-aş găsi la dor un leac

Şi omul care mi-i drag...

Inimioara bate tare,

Mă săgeată şi mă doare.

Ce-a fost frumos a trecut –

Cu jale şi cu dor mult.

Duios cântă lăutarii,

Inima astâmpăr n-are,

Mă uit la flăcăi, la fete

Şi nu simt iarna din plete,

Inimioara mult iubeşte

Cu lacrimi se mulţumeşte,

Căci de dragoste şi dor

O să sufăr până mor.

Îngerului meu

***

Din blândeţea dragostei,

Mă iubeşti aşa cum sunt,

Te cobori în inimă şi gând

Pe raza ta de lumină,

Pui speranţa în cuvinte

Şi mereu zâmbeşti cântând,

Îngeraşul meu!

***

Fără tine n-aş trăi,

Fără tine n-aş gândi,

Fără tine n-aş iubi –

Minute, ore, noapte, zi…

Însetată de-atâta dor

Beau apă vie de izvor,

Din verdeaţa codrului

Dai suflare omului.

Mă-nveleşti în iarbă verde

Şi mireasma florilor,

Mă cuprinzi şi mă-ncălzeşti

Când e iarnă la fereşti,

Îngeraşul meu!

Vino cu minunea Lerului

Din albastrul cerului,

Îngeraşul meu!

Gheorghina PASCAL, s. Ropcea, raionul Storojineţ